RELAXAREA ȘI EFECTELE SALE ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI (III)

Distribuie pe:

Desigur, această relaxare asimetrică între cele două state comparative este condiționată nu atât de regimul politic, ci mai mult de gradul de exercitare a autorităților politice din aceste țări. Or, se știe că țările nordice sunt mai disciplinate - compliante în raport cu autoritățile, și că respectă normele și regulile emise de aceste autorități, pe când la noi, rata de încredere a populației față de aceste autorități este cu mult mai scăzută, cel puțin în prezent, când numărul celor noncomplianți, evaluați prin numărul anchetelor și al amenzilor date pentru nerespectarea prevederilor acestor ordonanțe militare, este cu mult mai mare și mai drastice față de faptele comise de unii, astfel că prin aceste sancțiuni nu s-a urmărit doar menținerea ordinii și disciplinii, ci și alte scopuri, de cu totul altă natură, pe care fiecare cetățean român le poate subînțelege, nefiind nevoie de nicio explicație suplimentară! Recomand doar atât celor care au gândit asupra acestor privațiuni și prin aceste măsuri coercitive drastice, mai ales față de cei vârstnici, să le privească chipul lor brăzdat de anii care îi apasă pe umeri, iar prin lumina mai stinsă a ochilor, prin care este reflectată istoria vieții acestora și a omului în general, să citească sufletele lor strivite de umilința la care au fost supuși în această prigoană nelegiuită, când în loc de respect și mulțumire pentru ceea ce au făcut și trudit în viață, sunt vitregiți și umiliți de cei care beneficiază astăzi de rodul muncii lor!

Dar așa cum mi-am exprimat punctul meu de vedere, nici din punct de vedere sociologic, chiar pentru unele satisfacții de moment, nu susțin întru totul relaxarea de dragul relaxării, privită mai mult ca scop în sine, și mai ales din rațiuni politice - populism demagogic, ci dimpotrivă, asemenea celor prevăzute de acele autorități mondiale, la care m-am referit, consider că se impune încă multă prudență în restructurarea acestor măsuri preventive, cuprinse în această noțiune de relaxare, în sens invers, așa cum atenționau cei doi reprezentanți ai OMS, epidemia și pandemia, prin caracerul lor globalist, pot recidiva, creând mari probleme în societate și în lume. Astfel, pe fondul acestui feed-back negativ, beneficiile prognozate și preconizate prin intermediul relaxării vor fi cu mult mai mici decât costurile induse de o relaxare pripită și negândită, dacă nu se realizează într-un mod gradual și rațional, cum este prevăzut prin starea de alertă. Este salutară măsura de amânare a învățământului până la toamnă, pericolul epidemiologic fiind ușor de anticipat prin reluarea activităților în școli, care pot deveni un principal focar epidemiologic, cu incidență colaterală, afectând, deopotrivă, familia rezidențială, dar și pe bunici sau alte terțe persoane contactate. Consecințele acestei relaxări prost înțelese s-au făcut resimțite în aceste trei zile de vid legislativ, a cărei tergiversări legislative din partea Guvernului ridică unele semne de întrebare, dacă ne referim fie și numai la lipsa coerenței și a limitelor în planul comunicării cu privire la măsurile prevăzute prin aceste acte normative.

Ceea ce se urmărește prin actuala Lege a stării de alertă este că, pe lângă menținerea sub control a stării de contaminare și îmbolnăvire a populației, se va transfera și declina în mare parte responsabilitatea instituțiilor statului către responsabilitatea individuală, implicând mai mult cetățeanul român, atât civic, cât și social, astfel că în măsura în care devenim conștienți de acest lucru, ieșirea din această criză epidemiologică și pandemică va cunoaște costuri mult mai scăzute. În sens invers, dacă va domina liberul arbitru, printr-un exces al libertății și relaxării, pe fondul depășirii pragurilor admise ale libertăților individuale și colective, costurile vor fi catastrofale, având un impact distructiv la adresa securității naționale și individuale, în mod deosebit la ceea ce vizează starea de sănătate și securitate fizică a fiecărui individ, și mai ales a agresiunilor ce afectează această securitate, astfel că premizele ordinii și liniștii sociale, într-un viitor apropiat, sunt aproape nule.

Ceea ce va urma după acest armistițiu între cei care gestionează războiul dintre acest virus și populație este ușor de întrevăzut. Cu certitudine va urma o perioadă de stagnare și readaptare a vieții sociale și economice, pe fondul căreia vor urma tot felul de răfuieli între incriminatori și cei incriminați, pentru costurile plătite (pierderea locurilor de muncă, insecuritate socială și pierderea celor dragi), un duel al invectivelor între politicieni, pe fondul manipulării și denigrărilor de tip demagogic și ipocrit, evident în scop electoral, astfel că societatea se va confrunta în continuare cu acest conflict generalizat, adâncind criza sistemică, în loc să o aplaneze și să realizeze o pace și o ordine socială, pe care le așteptăm cu toții de peste 30 de ani, de când în România domnește această luptă absurdă dintre politicieni, creând haos, anarhie și insecuritate în plan individual și social, amplificând stresul insecurității și frica endemică în raport cu ceea ce ni se .poate întâmpla în aceste condiții de incertitudine provocată de această pandemie și de lupta ocultă pentru putere, în contextul unei așa-zise noi normalități cu care se va confrunta omenirea în această eră postpandemică.

 (sfârșit)

 

Lasă un comentariu