Muzeul de Istorie din Sighișoara a reușit, în perioada restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, să restaureze jumătate din Tezaurul de la Criș, unul dintre cele mai mari din țară, descoperit în Castelul Criș, în anul 1998, care conține cel puțin 5.000 de monede care circulau până în anul 1600. Tezaurul se află în custodia Muzeului.
“Este unul dintre cele mai mari tezaure, este descoperit arheologic și prin multitudinea de monede - sunt monede poloneze, maghiare etc. - este foarte vast, arată faptul că persoana care le-a îngropat le-a tezaurizat. Sunt monede din perioada în care au fost îngropate, în vas, de atunci de unele nu se mai știa nimic, nu se mai vedea emitentul, erau șterse, multe sunt lipite și toate se termină la finele secolului al XVI-lea, deci au dată de limitare până la 1600”, a declarat, directorul Muzeului de Istorie Sighișoara, Nicolae Teșculă.
Potrivit directorului, se pare că tezaurul de la Criș a fost îngropat undeva la sfârșitul secolului al XVI-lea, o perioadă în care în Transilvania erau lupte, între tabăra filo-otomană și tabăra filo-habsburgică și că, probabil, într-un context în care era un pericol, castelanul le-a ascuns.
“Asta dovedește că, fiind o perioadă de neliniști, oamenii își ascundeau bunurile, de teama hoților și a prădării (...) Cred că sunt peste 5.000 de monede, sunt în proces de restaurare, încă se lucrează, e o procedură de durată, fiindcă multe sunt lipite și e nevoie de migală. Aceasta este munca de restaurare, nu se vede publicului larg, dar este una dintre cele mai importante din muzeu, alături de conservare și de evidența patrimoniului. Sunt lucruri care nu se văd, se văd doar obiectele expuse, iar această muncă poate să dureze chiar și zeci de ani”, a arătat Nicolae Teșculă.
Tezaurul de la Criș a fost descoperit de arheologul Ioan Fedor Pascu, acum responsabil cu patrimoniul UNESCO, la Primăria Sighișoara, după ce s-a făcut o cercetare arheologică a castelului, care urma să suporte o serie de lucrări de restaurare inițiate de Ministerul Culturii.
“La momentul descoperirii am estimat că ar fi vorba despre peste 4.000 de monede, acum înțeleg că sunt peste 5.000, ungurești, poloneze, austriece. Proprietarul lor cred că a fost un tip destul de zgârcit, pentru că pe lângă monedele mari și frumoase, în tezaur se află și bănuți mici de salbă, găuriți. Până nu se curăță monedele, nu se va ști de ce anume este legat acest tezaur, dar aparent el are legătură cu frământările din secolul al XVII-lea, când Transilvania este împărțită în două tabere: sașii și o parte din nobilimea maghiară susțineau statul austriac, în timp ce o altă parte a nobilimii maghiare era susținută de turci. Așa că aveau loc conflicte, în repetate rânduri sunt pomenite cantonamente la Sighișoara, fie de turci, fie de maghiari, dar o parte dintre trupe erau cantonate în satele aparținătoare, Șaeș, Apold. Probabil cineva a fost speriat că va rămâne fără bani și le-a îngropat. A și rămas, fiindcă se pare că a murit înainte să le recupereze. Poate nu e cel mai mare tezaur medieval din Transilvania, dar este între cele mai mari. Când am dat cu hârlețul, a ieșit la suprafață. Când se va finaliza restaurarea, cea mai veche monedă va putea să dateze și vasul (...) Tezaurul va fi un punct de atracție al Muzeului, după ce va fi restaurat și expus”, a declarat Ioan Fedor Pascu.
După un an de la această descoperire arheologică, proiectul de restaurare a Castelului de la Criș, de transformare a acestuia într-un important centru cultural, care era unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale Ministerului Culturii, a fost abandonat după ce s-au investit mai multe miliarde de lei.
În 1993, castelul a intrat în Programul Național de Restaurare și, până în 1999, s-au investit sume mari pentru integrarea castelului Bethlen în circuitul cultural-artistic.
Centru cultural de la Criș, potrivit proiectului Ministerului Culturii, presupunea săli de reuniuni, saloane, spații de cazare și urma să fie introdus în proiectul de restaurare și parcul dendrologic al castelului, care se întinde pe o suprafață de peste 10 hectare.
În 1999, castelul a fost revendicat de moștenitorii lui Gabriel Bethlen, iar ministerul a stopat lucrările.
Castelul Bethlen din Criș este unul dintre cele mai impresionante castele din Transilvania, datorită stilurilor gotice și renascentiste întâlnite în arhitectura sa.
În 1947, Castelul de la Criș a fost preluat de stat și a fost folosit un timp ca tabără de pionieri, apoi a devenit depozit de legume și cereale al IAS-ului din sat. Odată cu mutarea IAS-ului în castel, construcția a fost practic devastată, iar obiectele de o valoare inestimabilă, adăpostite aici, și-au pierdut urma. Abia în 1991 au început lucrările de intervenție urgentă pentru stoparea degradării și paza monumentului.
Între timp, castelul a fost restituit familiei Bethlen și se află în folosința Fundației Dévai Szent Ferenc, pentru 50 de ani, cu condiția renovării castelului. (sursa - agerpres.ro)
