Guvernul urmează să adopte, joi, o Ordonanță de Urgență privind acordarea de tichete de masă caldă pentru persoanele în vârstă.
„Persoanele în vârstă de peste 75 de ani, cu pensia până în 704 lei, pensia socială, urmează să beneficieze de acest tichet de masă pe suport electronic, în valoare de 180 de lei pe lună", a spus ministrul Fondurilor Europene, Ioan Boloș, la începutul ședinței de Guvern.
El a explicat că 300.000 de persoane urmează să beneficieze de aceste tichete, arătând că finanțarea este din fonduri europene.
„Condiția este impusă prin Programul Operațional și Fondul european de susținere a persoanelor dezavantajate. Noi încercăm, prin negocierea cu Comisia, ca această măsură să continue și în perioada următoare de programare, iar dacă fondurile reușim să le negociem și să le suplimentăm vom propune împreună cu Ministerul Muncii (...) scăderea vârstei, astfel încât să avem în vedere cât mai mulți beneficiari", a adăugat ministrul Fondurilor Europene.
NU POȚI SĂ-ȚI CONSTRUIEȘTI UN SUCCES PE CADAVRE SAU PE OAMENI ÎMBOLNĂVIȚI
Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că oamenii politici trebuie să fie responsabili și că nu se poate să-și construiască cineva un succes electoral pe creșterea numărului cazurilor de COVID-19.
„Este posibil ca unii să-și fi făcut calcule electorale, mai ales că în PSD urmează un congres, există mai multe tabere, se știe că între poziția de la Cameră și poziția de la Senat de multe ori sunt diferențe și e posibil ca atitudinea de la Senat, să fi fost determinată de aceste tensiuni și de competiția internă a PSD. Pe mine mă interesează prea puțin acest lucru. Pe mine mă interesează că am fost lipsiți, Parlamentul era unica autoritate legiuitoare, în urma deciziei Curții Constituționale, iar noi am fost lipsiți de o lege indispensabilă, o bună perioadă de vreme, din cauza tergiversării adoptării acestei legi în Senat. (...) Dacă cineva și-a făcut calcule electorale și a fost atât de cinic încât să-și imagineze că va afecta PNL, dacă va crește numărul de persoane îmbolnăvite, atunci înseamnă că nu mai are ce să caute în viața politică, dacă cineva gândește în felul ăsta. Pentru că nu poți să-ți construiești un succes pe cadavre sau pe oameni îmbolnăviți", a declarat Ludovic Orban la Realitatea Plus.
El a adăugat că toate partidele și toți liderii politici trebuie să fie responsabili în privința epidemiei de COVID-19.
„Eu cred că fiecare partid politic responsabil, fiecare lider care vrea să mai reprezinte ceva în țara asta, trebuie să transmită către cetățenii români un mesaj de responsabilitate, un mesaj de comportament corect, să fie un exemplu pentru fiecare cetățean prin modul în care se comportă. Faptul că avem încălcări deliberate și chiar instigări din partea unor lideri politici la nerespectarea regulilor minimale reprezintă un lucru grav", a mai spus premierul Ludovic Orban.
AEP ANUNȚĂ CALENDARUL PERIOADEI ELECTORALE PENTRU LOCALE: DIN 20 IULIE POATE ÎNCEPE STRÂNGEREA DE SEMNĂTURI
Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți pot începe, din 20 iulie, acțiunile de colectare a listelor de susținători ai candidaturilor pentru consilii locale, consilii județene, primari, președinți ai consiliilor județene, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al Capitalei.
Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat vineri reperele calendaristice ale perioadei electorale pentru alegerile locale din acest an, după promulgarea legii privind stabilirea datei alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, precum și a unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a acestora, de către președintele Klaus Iohannis.
Potrivit AEP, prin Legea nr. 135/2020 a fost stabilită data de 27 septembrie ca dată a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale.
De la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv de la data de 20 iulie, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți pot demara acțiunile de colectare a listelor de susținători ai candidaturilor pentru consilii locale, consilii județene, primari, președinți ai consiliilor județene, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al municipiului București, precizează AEP, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Perioada de înregistrare a alianțelor electorale este 7-11 august, iar depunerea candidaturilor se va putea face între 7 și 18 august.
Campania electorală va începe în data de 28 august și se va încheia pe 26 septembrie, la ora 7.00.
Pe 31 iulie, va avea loc desemnarea judecătorilor din Biroul Electoral Central, iar pe 2 august se va completa BEC cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic care are ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum și cu un reprezentant al grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în acest grup.
Mai multe detalii privind termenele și acțiunile din cuprinsul perioadei electorale pot fi găsite în Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, care poate fi consultat pe site-ul www.roaep.ro, la secțiunea Legislație electorală/Transparență decizională, accesând următorul link: https://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2020/07/HG-calendar-alegeri-locale.pdf, menționează sursa citată.
„Reamintim că desfășurarea în bune condiții a operațiunilor electorale depinde de respectarea de către formațiunile politice, candidați și alegători, a tuturor normelor de protecție sanitară impuse de autoritățile medicale competente", subliniază AEP.
GARANTEZ CĂ GUVERNUL PNL VA TRECE CARPAȚII CU AUTOSTRADA
Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a susținut, joi, că autostrada Pitești-Sibiu va fi finalizată în timpul guvernării PNL, care va urma după alegerile parlamentare.
Ministrul Finanțelor a menționat că singurele măsuri din planul de relansare economică prezentat recent de Guvern, care se vor derula pe perioade cuprinse între 5 și 10 ani, vizează investițiile în infrastructura mare.
„Suntem într-o perioadă de criză economică globală. Încercăm să susținem toată economia cu aceste măsuri (din planul de relansare economică, n.r.). Acestea nu sunt măsuri care sunt permanente, care vor rămâne acolo în bugetele anilor viitori, sunt doar măsuri care susțin economia pe termen scurt. Toate aceste măsuri, și șomajul tehnic, și acea măsură cu 41,5% (subvenționarea salariilor angajaților care revin la muncă după șomajul tehnic, n.r.). Toate măsurile sunt pentru anul acesta. Singurele măsuri care se transferă în bugetele anilor viitori sunt cele legate de investiții - infrastructura mare. Acest program garantează că vom trece Carpații cu autostrada. Acest Guvern PNL va trece Carpații cu autostrada, veți vedea, vă garantez că vom trece Carpații cu autostrada în guvernarea PNL", a afirmat Florin Cîțu, la Digi 24.
Ministrul Finanțelor a apreciat că autostrada Pitești-Sibiu va fi finalizată în timpul guvernării PNL, chiar și dacă el va fi schimbat din funcție.
„Sunt acte normative pe care le-am aprobat acum, care se întind pe următorii ani. Acel plan de relansare economică este pe 5 ani și sunt măsuri care merg chiar și pe 10 ani, noi rămânând la guvernare și în perioada următoare, altfel nu făceam acest program pe 5-10 ani".
MAE, PRIVIND LINIILE DIRECTOARE PUBLICATE DE CE, REFERITOR LA LUCRĂTORII SEZONIERI
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Muncii și Protecției Sociale salută publicarea de către Comisia Europeană, joi, a Liniilor Directoare privind lucrătorii sezonieri din Uniunea Europeană în contextul pandemiei de COVID-19.
„Liniile Directoare publicate de Comisia Europeană evidențiază drepturile de care beneficiază lucrătorii sezonieri, în baza legislației europene și responsabilitatea statelor membre în asigurarea aplicării corecte a normelor în vigoare, dat fiind riscul de precaritate a condițiilor de muncă și de cazare ale lucrătorilor sezonieri, exacerbat în contextul pandemiei", precizează MAE, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Comisia Europeană subliniază în aceste Linii Directoare necesitatea unor măsuri și acțiuni adecvate și urgente din partea statelor membre pentru remedierea acestei situații și pentru asigurarea respectării drepturilor în vigoare și a normelor de protecție socială și sanitară, adaptate condițiilor create de pandemie. În acest sens, Comisia Europeană promovează consolidarea cooperării între statele membre, pe tema condițiilor de muncă ale lucrătorilor sezonieri, precum și creșterea numărului de inspecții pe teren, inclusiv cu sprijinul Autorității Europene a Muncii.
„Documentul răspunde demersurilor constante ale României, la nivelul instituțiilor europene, privind elaborarea unor recomandări specifice pentru categoria lucrătorilor sezonieri mobili în Uniunea Europeană, care să ia în considerare caracterul particular al statutului acestora și necesitatea asigurării și implementării unor măsuri consolidate de protecție socială și sanitară, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19", mai arată MAE.
Demersurile autorităților române, prin Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, „au avut ca punct de plecare constatările referitoare la vulnerabilitatea lucrătorilor români sezonieri, care își desfășoară activitatea în alte state membre, pe perioada pandemiei, și recunoașterea caracterului esențial al muncii acestora, pentru buna funcționare a pieței unice europene și a economiilor statelor membre".
În acest context, arată ministerul român, „acțiunile realizate au urmărit asigurarea egalității de tratament și respectarea principiului nediscriminării lucrătorilor sezonieri, combaterea muncii nedeclarate, implementarea reglementărilor europene și naționale în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă, informarea părților cu privire la drepturile și obligațiile ce le revin și consolidarea inspecțiilor pe teren, aspecte ce sunt reflectate și în Liniile Directoare prezentate de Comisia Europeană".
Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Muncii și Protecției Sociale „vor continua să promoveze, la nivel european și bilateral, importanța respectării drepturilor sociale și a normelor privind sănătatea și siguranța la locul de muncă, pentru lucrătorii sezonieri români care își desfășoară activitatea în alte state membre, atât în contextul pandemiei de COVID-19, cât și pe termen lung", afirmă MAE.
NU EXISTĂ NICIUN RISC SĂ RĂMÂNEM FĂRĂ BANI ANUL ACESTA
Nu există niciun risc să rămânem fără bani, pentru că astăzi avem asigurată finanțarea pentru tot anul a unui deficit bugetar mai mare decât cel estimat, dar va rămâne și un buffer considerabil pentru guvernul următor, a declarat, joi, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu.
„Din primul moment am administrat finanțele publice precaut, responsabil, nu mă joc cu banii publici. Avem finanțarea asigurată pentru anul acesta, suntem la zi, știm exact cum trebuie să plătim fiecare factură și am luat în calcul și scenarii mai negre, de aceea avem un buffer considerabil (...) Întotdeauna am spus că ne pregătim pentru cel mai negru scenariu și sperăm că o să fie cel mai bun. Am spus acest lucru din primul moment și țin minte că atunci am fost linșat public de presa de fake news, care spunea că eu văd că vine o criză, dar este un mod de a administra precaut lucrurile", a precizat Cîțu, la Digi 24.
Întrebat de ce perioada de returnare a împrumuturilor este 25-30 de ani, Cîțu a precizat că acest lucru reprezintă managementul datoriei publice, fiind și o condiție a criteriului de la Maastricht.
„Încercăm să avem o curbă a randamentelor, pe un termen lung cât mai lung, și acest lucru îl fac toate țările. Este o condiție a criteriului de la Maastricht: să ai o curbă stabilă. Un împrumut pe termen lung arată două lucruri foarte importante. În primul rând, arată că investitorii străini au încredere în acel guvern să îl împrumute pe 30 de ani de zile. Arată încredere. În perioade de criză, și vă dau un exemplu, în 2008-2009, Guvernul României se împrumuta doar pe 14 zile. Nu-i dădea nimeni bani pe mai mult de 14 zile și de aceea era nevoie de FMI. Noi, astăzi, suntem o țară în curs de dezvoltare, ne împrumutăm pe 30 de ani fără nicio problemă, la dobânzi în scădere, și finanțăm un deficit pentru care, în 2008-2009, a cerut FMI să vină în țară. Noi nu facem acest lucru. Este o premieră pentru guvernarea României și pentru multe țări din lume să reușești să finanțezi un deficit atât de mare, o țară în dezvoltare, nu suntem o țară dezvoltată, fără să ai ajutor de la instituțiile financiare internaționale, cum sunt FMI sau Comisia Europeană. Ne putem finanța pe piață. Al doilea lucru: îți dă o stabilitate a curbei randamentului. Acest lucru este important, este o imagine clară pentru toți care se uită la România, să vadă cum arată sănătatea acestei țări. Sunt două argumente să faci aceste împrumuturi pe termen lung. Deci, nu există niciun un risc în acest an să rămânem fără finanțare, nici pe un scenariu pe care l-am făcut nu avem acest risc, din contră, va rămâne un buffer considerabil pentru guvernul următor", a adăugat Florin Cîțu.
