“AȘ VREA SĂ LE VORBESC OAMENILOR DESPRE ARTĂ. CUVINTELE AU CULOARE, ELE PICTEAZĂ…”

Distribuie pe:

Absolventă a Institutului de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din București și Târgu-Mureș, Rodica Olteanu are un palmares impre-sionant, lucrările sale aflându-se în numeroase colecții din țară și din străinătate.

Personalitate plurivalentă, mureșeanca născută în orașul Luduș a cucerit devreme Capitala țării, după doar câțiva ani de profesorat, în anul 1978, intrând prin concurs la Studioul Cinematografic București. “Nu doar pictura a fascinat-o, ci și sculptura, precum și designul vestimentar, fapt care, pe parcurs, i-a «croit» o fascinantă și îndelungată activitate de scenograf în cinematografia română și temporar în televiziune. Fără îndoială, însă, ceea ce o definește ca artist este pasiunea pentru culoare și lumină, pe care le mânuiește cu rafinamentul și meticulozitatea unui giuvaergiu...”. A participat la expoziții de grup naționale și la târguri de artă cu lucrări de pictură și grafică, afirmându-se prin expoziții personale apreciate atât pentru compoziția lucrărilor, cât și pentru armonia coloristică. Portretistica, genul cel mai pretențios al plasticii, pe care îl folosește cu îndemânare și talent, este unul dintre cele mai interesante capitole ale creației sale.

Pe Rodica Olteanu am cunoscut-o cu aproape un deceniu în urmă, mai întâi epistolar, prin intermediul reportajelor pe care le trimitea secției culturale a ziarului, din și despre Spania, din orașul castilian Logrono (provincia La Rioja), unde “se recompunea ca artist, metamorfozându-se, cucerită nu doar de farmecul medieval al urbei, ci, mai degrabă, de cromatica și vibrația specială a aerului și a luminii pe care avea să le transpună pe pânză atunci, și mai târziu”, și pe care le-am regăsit și acum, în tablourile expuse în sala “Unirea” din Târgu-Mureș, fie ele figurative ori nonfigurative, peisaje, compoziții ezoterice ori portrete psiho-metafizice.

I-am întâlnit prima dată creația în anul 2008, invitată fiind să expună în micuța noastră galerie de la “Cuvântul liber”. Am admirat-o, ulterior, în alte expoziții, la Luduș, orașul natal al cărei Cetățean de Onoare este, la Târgu-Mureș, în Sala “Unirea”, ori la “Punțile de lumină” găzduite de Hotelul Continental.

“Perioada mea de creație în Spania a fost cea mai prolifică și inovatoare, atât în pictură, cât și în publicistică. Influența luminii mediteraneene a fost un stimul puternic de schimbare a paletei cromatice, iar contactul cu arta contemporană spaniolă a fost o adevărată lecție de estetică. Mulțumesc Providenței pentru această experiență de viață unică și memorabilă.” - se confesa artista.

Anii au trecut. Rodica Olteanu s-a întors definitiv acasă, iar sâmbăta trecută și-a vernisat o nouă expoziție la Târgu-Mureș, în Sala “Unirea”, prilej cu care și-a lansat și albumul intitulat “Memoria culorii. Retrospectivă 1989-2019”.

Eleganta publicație debutează bilingv (în limbile română și spaniolă) cu “Profesiunea de credință a unei pictorițe”, unde artista se destăinuie public: “Aș vrea să vorbesc oamenilor despre VIAȚĂ, despre cer și pământ, despre speranța nemărturisită. Aș vrea să le vorbesc oamenilor despre ARTĂ. Cuvintele au culoare, ele pictează. Culorile vorbesc tuturor… Știți câtă culoare naște viața când oamenii trăiesc pentru iubire? Și câtă viață prinde culoarea când e zămislită din IUBIRE? Aș vrea să le vorbesc oamenilor despre clipă, despre nemurire, despre toate acestea într-un singur cuvânt: CULOARE ce se cere a fi rostită!”.

Restul e tăcere. Cum ar spune Antoine de Saint Exupéry, “Limpede nu poți privi decât cu inima”.

 

Lasă un comentariu