Descoperită în urmă cu mai bine de un secol, de către neuropatologul german Alois Alzheimer, maladia care-i poartă numele este o boală progresivă, care distruge memoria și alte funcții mintale importante. Debutează cu ușoare confuzii și dificultăți de memorie, pentru ca, în cele din urmă, bolnavii să se confrunte cu dramatice modificări de personalitate.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență - un grup de tulburări ale creierului care determină pierderea capacităților intelectuale și sociale. Celulele creierului se degradează și mor, provocând un declin constant al memoriei. În prezent, unele tratamente și strategii de management pot ameliora, temporar, simptomele, dar nu există leac pentru această afecțiune, de aceea se impune ca populația să fie informată, pentru a putea căuta sprijin de specialitate, încă de la primele semne.
Boala evoluează încet și se agravează treptat, chiar pe parcursul mai multor decenii. Primele modificări în creierul bolnavilor pot apărea cu 15-20 de ani mai devreme, fără a le afecta, însă, comportamentul. În această fază preclinică, noile tehnologii de imagistică pot însă identifica, pe creier, depuneri ale proteinei beta-amiloid, care reprezintă un semn distinctiv al bolii.
Simptome - La început, uitarea sau o ușoară confuzie pot fi singurele simptome, dar, în timp, boala îți “fură” tot mai mult din memorie, mai ales, amintirile recente. Dacă suferiți de Alzheimer, s-ar putea să fiți primul care să vă dați seama că întâmpinați dificultăți în a vă aminti unele lucruri și a vă pune ordine în gânduri. Sau, dimpotrivă, s-ar putea să nu recunoașteți că ceva e în neregulă, chiar și atunci când schimbările în comportamentul dvs. devin vizibile pentru cei apropiați. Modificările cerebrale asociate bolii duc la probleme tot mai mari.
Toată lumea are, ocazional, probleme de memorie (uiți unde ți-ai lăsat cheile sau să nu-ți mai amintești numele cuiva etc.). Dar pierderea de memorie asociată bolii Alzheimer persistă și se agravează. Persoanele care suferă de Alzheimer repetă, la nesfârșit și fără să-și dea seama, aceleași fraze sau întrebări; uită conversații, întâlniri sau evenimente de dată recentă și nici nu și le mai amintesc ulterior; uită să pună obiectele la locul lor sau le pun în locuri total lipsite de noimă; se rătăcesc în locuri cunoscute; uită numele membrilor propriei familii și ale obiectelor de uz cotidian; nu găsesc cuvinte potrivite pentru a identifica obiectele, a-și exprima gândurile sau a lua parte la conversații.
Boala provoacă dificultăți de concentrare și de gândire, mai ales în privința unor noțiuni abstracte, cum ar fi numerele. Bolnavul are probleme în gestionarea banilor, cecurilor, plata facturilor etc., putând ajunge în stadiul în care nu mai cunoaște numerele și nu mai știe ce la ce folosesc ele.
Gestionarea activităților de zi cu zi devine tot mai problematică - de la arderea mâncării pe sobă până la decizia neașteptată de a ieși la plimbare cu mașina. Persoana uită lucruri elementare: să se spele, să se îmbrace, să toarne apa în pahar etc.
Bolnavii pot prezenta: depresie; apatie; modificări bruște ale stării de spirit; neîncredere în alții; iritabilitate și agresivitate; schimbări în obiceiurile de somn; rătăciri; obsesii (au impresia că le-au fost furate obiecte).
Multe abilități importante se pierd doar în faze avansate ale bolii: cititul, dansul, cântatul, plăcerea de a povesti etc. Acest lucru se datorează faptului că informațiile și deprinderile dobândite devreme în viață sunt printre ultimele care se pierd, pe măsură ce boala avansează; acea parte a creierului care stochează aceste informații tinde să fie afectată mai târziu, pe parcursul bolii.
Cauze - Oamenii de știință consideră că, în majoritatea cazurilor, boala este cauzată de o combinație între factori genetici, stil de viață și factori de mediu, care afectează creierul, de-a lungul timpului. Deși cauzele nu sunt pe deplin elucidate, efectul este cât se poate de clar: boala deteriorează și ucide celulele creierului.
Un creier afectat de boala Alzheimer are mult mai puține celule și mult mai puține conexiuni intracelulare decât un creier sănătos. Pe măsură ce aceste celule mor, boala duce la degradarea tot mai semnificativă a creierului.
Factori de risc - Înaintarea în vârstă este cel mai important factor se risc. Boala Alzheimer nu face parte dintr-un proces normal de îmbătrânire, dar riscul crește după vârsta de 65 de ani. Persoanele care prezintă modificări genetice rare, legate de apariția precoce a bolii, pot prezenta simptome încă de la 30 de ani. Un alt risc este legat de istoricul familial și factori genetici. Riscul de a dezvolta Alzheimer pare să fie ceva mai mare dacă o rudă de gradul întâi - părinte sau frate - suferă deja de această boală. Oamenii de știință au identificat modificări rare (mutații) în trei gene care, moștenite, ar duce la apariția bolii, dar aceste mutații sunt responsabile pentru mai puțin de 5% din cazuri. Oricum, cele mai multe mecanisme genetice ale bolii în rândul membrilor unei familii rămân, în mare parte, inexplicabile. Femeile par a fi mai predispuse, în parte, pentru că ele trăiesc mai mult. De asemenea, persoanele care, în trecut, au suferit un traumatism cranian sever par să prezinte un risc mai mare de a suferi, ulterior, de boala Alzheimer.
Deși nu s-a demonstrat până acum că un anume stil de viață scade riscul bolii, există dovezi că factorii de risc ai bolilor cardiovasculare pot crește și posibilitatea de a dezvolta boala Alzheimer. Aceștia includ: lipsa de mișcare, obezitatea, fumatul și expunerea la fumatul pasiv, tensiune arterială crescută; colesterol crescut; diabet de tip 2 necontrolat în mod corespunzător; un regim alimentar sărac în fructe și legume. Studiile au stabilit o asociere între implicarea, pe tot parcursul vieții, în activități de stimulare mintală și socială, și un risc redus de a dezvolta maladia Alzheimer. Nivelul scăzut de educație poate fi un factor de risc.
Complicații - Pierderea memoriei și a vocabularului, judecata defectuoasă și alte modificări cognitive cauzate de boala Alzheimer pot complica tratamentul altor afecțiuni: persoana nu poate comunica faptul că simte o durere (de dinți, de exemplu), că prezintă simptomele altor afecțiuni sau că suferă din cauza efectelor secundare ale medicamentelor administrate.
Pe măsură ce boala progresează spre ultimele stadii, modificările creierului încep să afecteze și funcțiile fizice, cum ar fi înghițitul, echilibrul, controlul vezicii urinare și al intestinului gros. Aceste efecte pot mări vulnerabilitatea și la alte probleme de sănătate: inhalarea de alimente sau de lichid în plămâni, pneumonie și alte infecții, căzături, fracturi, escare, malnutriție sau deshidratare.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în lume sunt peste 50 de milioane de persoane cu demență, iar anual sunt diagnosticate 10 milioane de cazuri noi. Apare la 1 din 15 persoane de peste 65 de ani și la 1 din 4 persoane de peste 85 de ani.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și poate contribui la 60-70% din cazuri, demența fiind una din cauzele majore ale dizabilității și dependenței în rândul persoanelor în vârstă din întreaga lume. Are un impact fizic, social și economic nu numai asupra celor suferinzi, ci și asupra familiilor și societății, în general.
În lipsa unor statistici oficiale, specialiștii estimează că în România, peste 300.000 de persoane suferă de boala Alzheimer, dintre care diagnosticate sunt 10-15%, comparativ cu 50-60% în alte țări. (surse - mayoclinic.org., who.org)
