Motto: “Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.” (Grigore Vieru)
Poetul basarabean Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererîta. A urmat Școala de 7 clase din satul natal, apoi Școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953.
În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic “Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția revista pentru copii “Noi”, și ziarul “Florile Dalbe”.
La 8 iunie 1960, se căsătorește cu Raisa Nacu, profesoară de limba română și latină și se angajează ca redactor la revista “Nistru”, actualmente “Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960-1963 este redactor la editura “Cartea Moldovenească”.
Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice “Numele tău”, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției, devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar, pentru prima oară, în lirica basarabeană postbelică.
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei “Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu.
Vizitează mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu avea să spună: “Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.”
În anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitație oficială și vizitează Transilvania, însoțit de poetul Radu Cârneci. În 1977, vizitează, împreună cu soția, Bucureștiul, Constanța, Cluj-Napoca și Iașiul
În 1988, i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare “Andersen”.
La sfârșitul anilor '80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale), având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM, în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.
Pe 16 ianuarie 2009, suferă un grav accident de circulație și este internat la Spitalul de Urgență din Chișinău.
Moare la 18 ianuarie, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.
Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009, la Chișinău, în Cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu într-un articol. Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10 întreaga republică ținând un moment de reculegere.
Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național “Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și două străzi din România (la Iași și Buzău) îi poartă numele.
Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, bustul poetului a fost instalat pe celebra Alee a Clasicilor din Chișinău.
Foto:
Grigore Vieru, împreună cu artiștii Doina și Ion Aldea Teodorovici, invitați de prietenii de la Târgu-Mureș
Autograf Grigore Vieru pentru regretatul poet și jurnalist Lazăr Lădariu.
