AVEM DREPTUL LA CALITATE!

Uneori, programul unei zile nu ne permite să facem cumpărături dintr-o piață, unde avem mai multe șanse să achiziționăm produse mai proaspete decât din magazinele târgumureșene. Așa că, în drum spre casă, după ora 17 sau chiar 18, ne oprim să facem aprovizionarea cu cele necesare pentru următoarele câteva zile. Ei bine, problema apare nu atunci când cumpărăm produse ale căror termen de valabilitate crește direct proporțional cu prețul, ci la alimente perisabile, în special la cele cumpărate de la raionul de legume și fructe. Sunt convinsă că fiecare dintre noi știe că, în momentul în care vrei că cumperi 1 kilogram de mere, apare procesul de sortare din acea lădiță din care merele de la suprafață te atrag să le cumperi, dar când ajungi la al 3-lea deja îți dai seama că trebuie să fii foarte atent, să le întorci pe toate părțile și, pentru a cumpăra 7 mere, trebuie să-ți treacă prin mâini 13 mere. Dacă nu suntem atenți, în momentul în care ajungem acasă vom vedea că din cele 7-8 mere cumpărate, cel puțin 3 sunt bătute, crăpate sau chiar stricate. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple. Acele mere ar fi trebuit să fie retrase demult din vânzare. La fel se întâmplă și cu ceapa care e moale și care mai are puțin și “înflorește”, morcovii sunt plini de pământ uscat (și vorbim de cantități considerabile de pământ), ceea ce nu mă convinge că sunt bio, ci doar mă obligă să cumpăr cu 3 mai mulți pentru a ajunge, după curățarea lor, la cantitatea de morcovi de care, de fapt, am nevoie. Ardeii, o mare parte sunt deja “șifonați” și moi, vinetele, pe lângă un preț mare mai au și pete negre, iar avocadoul nu e copt. Eventual, dacă faci des cumpărături din acel magazin, doamna de la raionul de legume și fructe te întreabă ca și cum ți-ar face o favoare: “Să vă aduc ceapă din spate (depozit)?”. Avem nevoie de pile și pentru a cumpăra ceapă? În occident, din respect pentru cumpărători și implicit pentru magazinul în cauză, produsele care prezintă urme de degradare, de “timp trecut” pe ele, sunt sortate, retrase și apoi, eventual, repuse în vânzare la un preț foarte mic. La fel se întâmplă și cu produsele ale căror termen de garanție se apropie de final, ceea ce limitează și scade mult din pierderile magazinului în cauză. Avem dreptul la calitate, avem dreptul ca pe bănuții munciți de noi să fim tratați cu respectul dreptului de a cumpăra produse proaspete, curate și bune. Dragi cumpărători, dreptul la calitate nu e o favoare, e doar reflecția respectului acelui magazinul față de noi, toți, cumpărătorii!

 

Lasă un comentariu