Expertul în sănătate publică, Răzvan Cherecheș, a anunțat, joi, că nu mai este consilier onorific la Ministerul Sănătății.
“Ieri mi-am înaintat demisia din funcția de consilier onorific la Ministerul Sănătății (poziție neplătită). Experiența mea a fost una amară - am fost solicitat pentru un sfat bazat pe dovezi doar de două ori și am propus sugestii, idei și articole științifice (nesolicitate) către minister cu o frecvență de una pe zi (la început) și apoi câte una la 2-3 zile (probabil că așteptările mele au fost nerealiste). Am crezut că voi putea ajuta, dar am descoperit că funcția a fost literal una onorifică - echipa din minister este mult prea prinsă ca să utilizeze experiența consilierilor (aceasta a fost situația în cazul meu). Nu consider că este cazul să rămân într-o funcție (chiar și una onorifică) dacă mă simt inutil', a scris Răzvan Cherecheș pe pagina sa de Facebook.
El spune că nu mai are răbdare și consideră că trebuie să își expună liber opiniile științifice din poziția de profesor universitar.
“Cele patru aspecte pe care le-am semnalat de multiple ori ca fiind prioritare au fost: testarea - nu a fost implementată testarea antigenică rapidă gratuită (în continuare nu avem o imagine clară asupra situației), comunicarea - reactivă și cu frecvență redusă (teoriile conspirației proliferează, ambiguitatea și incertitudinea au crescut), raportarea transparentă a datelor a înregistrat un progres - un efort susținut și suplimentar este necesar în continuare, Institutul Național de Sănătate Publică - nereformat în continuare (peste 450 de oameni care generează un volum infim de dovezi și suport pentru practică). Adevărul este că nu mai am răbdare - trăim vremuri de criză în care comunicarea Ministerului Sănătății cu populația trebuie să se întâmple zilnic! Zilnic trebuie să se vadă ceva, zilnic trebuie să aflăm cum au progresat autoritățile! Consider că trebuie să îmi expun liber opiniile științifice, din poziția de profesor universitar. Rămân deschis să ajut voluntar oricui dorește să își fundamenteze deciziile pe dovezi științifice (indiferent de culoare politică)”, precizează Răzvan Cherecheș.
DOAR UN ANGAJAT DIN 10 CARE LUCREAZĂ REMOTE VREA SĂ REVINĂ LA BIROU (SONDAJ PWC)
Aproape jumătate dintre angajați (48%) consideră că angajările tradiționale nu vor mai exista și că abilitățile vor fi “vândute” pe termen scurt companiilor care au nevoie de acestea, în timp ce doar unu din zece salariați (9%) care lucrează de la distanță vrea să se întoarcă la birou.
De asemenea, aproximativ trei sferturi (72%) din totalul persoanelor chestionate preferă un mix între telemuncă și mersul la birou, însă 9% ar dori să revină la birou cu program complet.
În același timp, 44% dintre angajați ar fi de acord să-și lase angajatorul să folosească tehnologia pentru a le monitoriza performanța la locul de muncă, inclusiv senzori și dispozitive (de exemplu, telefoanele sau ceasurile smart). Cu toate acestea, 41% spun că nu ar merge atât de departe încât să le permită angajatorilor accesul la datele personale, inclusiv profilurile din rețelele sociale.
Potrivit sondajului citat, 60% dintre cei intervievați se tem de automatizarea locurilor de muncă, iar 39% cred că locurile lor de muncă vor fi “depășite” peste cinci ani.
Pe de altă parte, peste trei sferturi dintre angajați (77%) se simt pregătiți să învețe noi abilități sau să se reprofileze, în timp ce 49% ar dori să-și înființeze propria afacere.
În plus, 50% din eșantionul de salariați chestionați afirmă că s-au confruntat cu discriminarea la locul de muncă, ceea ce i-a determinat să renunțe la avansarea în carieră sau la formarea profesională, 13% declară că pierd oportunitățile din cauza etniei și 14% că au suferit discriminări pe motive de gen, femeile fiind de două ori mai afectate decât bărbații.
Trei sferturi dintre lucrătorii la nivel global (75%) spun că și-ar dori să lucreze pentru o organizație care va aduce o “contribuție pozitivă la societate”, dar 54% susțin că, dacă ar fi obligați să aleagă, ar prefera un loc de muncă care le-ar permite “să-și maximizeze veniturile” în locul unuia care “face diferența” (46%).
Sondajul PwC a fost realizat în rândul a 32.500 de angajați, la nivel global.
PwC este o rețea de firme prezentă în 155 de țări cu mai mult de 284.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. (AGERPRES)
ANALIȘTII CFA ROMÂNIA ANTICIPEAZĂ CĂ ROMÂNIA VA ADOPTA MONEDA EURO PESTE APROXIMATIV OPT ANI
Analiștii CFA România anticipează că România va adopta moneda euro peste aproximativ opt ani, potrivit unui comunicat de presă al organizației.
Cât privește impactul crizei coronavirusului asupra economiei naționale, cea mai mare parte a respondenților (peste 56%) anticipează că acesta se va resimți până în trimestrul II al anului 2022.
“Din luna aprilie a anului 2020, în cadrul sondajului au fost adăugate întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naționale, iar rezultatele pentru luna februarie 2021 relevă durata impactului economic al coronavirusului - cea mai mare parte a respondenților (peste 56%) anticipează ca acesta se va resimți până în trimestrul II al anului 2022; deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021 - valoarea medie a anticipațiilor este 7,4%; evoluția, în termeni reali a PIB în anul 2021 - valoarea medie a anticipațiilor este +4,1%; datoria publică procent din PIB va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la peste 52%; anticipațiile respondenților sunt de adoptare a euro de către România peste aproximativ 8 ani”, se arată în comunicat.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (martie 2022/martie 2021) a înregistrat o valoare medie de 3,29%, fiind de remarcat și faptul ca 69% dintre participanții la sondaj estimează majorarea acestei rate.
În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, peste 87% dintre participanții la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de șase luni este de 4,9182 lei pentru un euro, în timp ce, pentru orizontul de 12 luni, cursul mediu este 4,9708 lei pentru un euro.
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de aproape zece ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică cuprinde valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a șase întrebări cu privire la condițiile curente referitoare la mediul de afaceri și piața muncii și anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
