“După mai bine de un an de pandemie Covid - 19, mulți dintre noi privim viitorul cu teamă. Anul trecut, o ușoară neliniște legată de evenimentele îndepărtate s-a transformat curând într-o preocupare serioasă, pe măsură ce boala se răspândea în întreaga lume, dându-ne viețile peste cap. Pentru unii oameni, îngrijorările s-au transformat în anxietate persistentă, chiar dacă viața “normală” pare să revină.
Este greu de știut câtor oameni le e frică să iasă din casă și continuă să evite contactul cu alte persoane, autosuspectându-se de simptome de Covid-19, trăind cu teama că se vor îmbolnăvi grav, chiar și după vaccinare. Acestea pot fi simptome ale sindromului de anxietate COVID-19 și adesea însoțesc stresul post-traumatic, anxietatea generală și chiar gândurile de sinucidere.
Pe măsură ce blocajele și restricțiile instituite pentru gestionarea pandemiei Covid-19 se relaxează în diferite regiuni ale lumii, multor persoane li se pare extrem de dificil să se readapteze la condițiile vieții “normale”; în timp ce pandemia se retrage, unii consideră acest fenomen ca fiind următoarea criză majoră de sănătate mintală.
Sindromul de anxietate COVID-19 este un fenomen în plină expansiune, definit prin verificarea exagerată a simptomelor bolii și evitarea părăsirii locuinței, chiar și atunci când riscurile pentru sănătate sunt minime.
A trecut peste un an de când SARS-CoV-2 a început să se răspândească în întreaga lume. Apariția sa, care a cauzat mai întâi doar o ușoară preocupare, s-a transformat curând într-o îngrijorare serioasă, deoarece numărul persoanelor diagnosticate cu Covid-19 a început, brusc, să crească.
Inițial, oamenii de știință cunoșteau foarte puține lucruri despre acest virus nou și despre boala pe care a provocat-o. Cunoștințele lacunare și răspândirea extrem de rapidă a virusului au instaurat frica în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății, al oamenilor de știință și al populației generale.
Imediat au fost luate măsuri privind restricționarea călătoriilor, instituirea carantinei, obligativitatea purtării măștii de protecție și respectării distanței fizice, ca tactică pentru a încetini răspândirea COVID-19. Mass-media, pe scară largă, au detaliat fiecare nuanță a unui peisaj pandemic în continuă schimbare, în timp ce liderii mondiali și experții în sănătate au purtat veritabile războaie împotriva acestei amenințări invizibile.
La nivel mondial, există peste 150 de milioane de cazuri confirmate de COVID-19 și peste 3 milioane de decese atribuite bolii. Conform previziunilor oficiale, în unele țări, cum ar fi Statele Unite, rata noilor infecții cu SARS-CoV-2 scade treptat.
Această scădere se datorează probabil imunității colective (de turmă) crescute și introducerii vaccinurilor. Până în prezent, au fost administrate peste un miliard de doze de vaccin, în toată lumea.
Drept urmare, unele țări, precum Regatul Unit, încep să relaxeze protocoalele inițiale, puse în aplicare pentru a opri răspândirea virusului. Pe măsură ce se renunță la blocaje, mulți oameni care au stat în carantină, luni de zile, ies acum din casă și se bucură de viață, atâta cât pot, fiind ,în același timp, extrem de precauți în ce privește propria siguranță.
Cu toate acestea, pentru unii, reluarea contactului fizic cu semenii descrie tot mai mult un concept caracterizat prin neliniște și frică. În ciuda vaccinurilor și a scăderii prevalenței bolii, unele persoane experimentează ceea ce oamenii de știință numesc sindromul de anxietate COVID-19, ale cărui simptome seamănă cu cele ale altor condiții de sănătate mintală, inclusiv anxietatea, tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) și tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC). Atât pandemia, cât și factorii asociați par să fie cauza acestei tulburări.
CUM AFECTEAZĂ PANDEMIA SĂNĂTATEA MINTALĂ
La începutul pandemiei, majoritatea oamenilor erau într-o stare de alertă maximă, cu frică și îngrijorare privind impactul noului coronavirus. Pe măsură ce oamenii de știință au dobândit o mai bună înțelegere a virusului și a modului de tratare a simptomelor COVID-19, societatea a început să se obișnuiască într-o rutină nouă și necunoscută - aceea de a trăi în pandemie.
De-a lungul acestei crize globale de sănătate, reacțiile au variat mult. Unele persoane au refuzat să-și schimbe comportamentul, în timp ce altele au respectat regulile, pentru a evita contractarea virusului. Cu toate acestea, la o scară mai mare, majoritatea oamenilor au suferit o ruptură bruscă în propria viață.
SITUAȚIILE DE DEZASTRU AU ADESEA ACELAȘI EFECT
Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie clasifică un dezastru drept “un eveniment brusc, catastrofal, care perturbă grav funcționarea unei comunități sau a unei societăți, provocând pierderi umane, materiale, economice sau de mediu”.
Un dezastru poate avea consecințe de anvergură asupra sănătății mintale. Potrivit cercetării, un dezastru poate accentua PTSD, anxietatea și depresia în rândul populației. Persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală, femeile, copiii și adulții mai în vârstă sunt cei mai expuși riscului.
Aceste consecințe asupra sănătății mintale ale unui dezastru au apărut și în cazul pandemiei de Covid-19. Statisticile înregistrate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), în perioada 24-30 iunie 2020, arată că aproximativ 40% dintre adulții din SUA au raportat cel puțin o problemă de sănătate mintală, inclusiv anxietatea, depresia, consumul de substanțe și ideea suicidară.
Pe măsură ce s-a înregistrat o mai bună înțelegere a consecințelor asupra sănătății mintale legate de pandemie, cercetătorii au identificat un grup emergent de simptome și comportamente legate de anxietate, asociate cu pandemia COVID-19. Ei clasifică acest fenomen drept sindrom de anxietate COVID-19.
CE ESTE SINDROMUL DE ANXIETATE COVID-19?
Profesorii Ana Nikèeviæ de la Kingston University din Londra și Marcantonio Spada de la London South Bank University, ambii din Marea Britanie, au analizat conceptul sindromului de anxietate COVID-19.
Într-o lucrare din Psychiatry Research, în octombrie 2020, cei doi prezintă caracteristicile sindromului de anxietate COVID-19, arătând că acesta se manifestă prin incapacitatea de a părăsi casa din cauza temerilor COVID-19, verificarea frecventă a simptomelor, în ciuda faptului că nu se află într-un scenariu cu risc ridicat și evitarea situațiilor sociale sau a persoanelor străine.
Autorii notează că persoanele cu acest sindrom tind să experimenteze stres post-traumatic crescut, stres general, anxietate, preocupare excesivă pentru propria sănătate și idei de sinucidere.
CAUZE
Cercetătorii sugerează că, la unii oameni, izolarea, teama de a contracta SARS-CoV-2 și incertitudinea din timpul pandemiei ar fi putut duce la acumularea simptomelor care alcătuiesc acest nou sindrom.
De asemenea, ei arată că trăsăturile de personalitate pot juca un rol în dezvoltarea sa. Persoanele cu nevrotism ridicat sunt mai expuse riscului de a dezvolta sindromul, spre deosebire de persoanele extrovertite, optimiste, pozitive, care pot avea un risc mai mic.
Psihologul Lee Chambers, despre posibilele cauze ale acestui sindrom:
“Există o normalitate a fricii de pandemie, deoarece virusul poate fi mortal. Problema este dacă am dezvoltat un model de comportament care să ne țină ancorați în corzile fricii. Mă aștept să existe nenumărate persoane care, chiar și după vaccinare, își vor face în permanență griji cu privire la COVID-19 și vor evita orice situații ce ar putea crește riscul”.
El a menționat, de asemenea, că, întrucât cercetarea sindromului de anxietate COVID-19 este încă într-un stadiu incipient, oamenii trebuie să ia în considerare o serie de factori complecși: “Unele dintre motivele potențiale pentru care acest lucru se poate întâmpla includ: niveluri ridicate de expunere la rețelele sociale și de știri, întreruperea rutinei cauzate de carantină, restricții și dificultăți de decuplare a stimulilor amenințători, inclusiv variantele virusului și situația din alte țări”, a explicat Chambers pentru Medical News Today.
Potrivit unui studiu care apare în Frontiers in Psychology, și alți factori pot juca un rol în faptul că o per-soană este expusă riscului de sindrom de anxietate COVID-19.
* Toleranță scăzută la incertitudine
Toleranța unei persoane față de incertitudine, vulnerabilitatea percepută față de COVID-19 și tendința de îngrijorare excesivă pot contribui la acest nou fenomen.
Cercetările sugerează, de asemenea, că persoanele care au o înclinație naturală către tulburarea de anxietate (hipocondrie) - o afecțiune care determină o persoană sănătoasă să creadă că este bolnavă - poate juca, de asemenea, un anumit rol.
* Rolul mass-media
COVID-19 “s-a bucurat” de o acoperire mediatică extinsă, de la publicarea de știri până la dezbaterea fenomenului pe platforme de socializare. Cu toate acestea, deoarece SARS-CoV-2 este o noutate, faptele și informațiile despre modul în care se dezvoltă virusul se schimbă constant, fapt ce poate provoca neîncredere și anxietate în rândul publicului.
O “cantitate abundentă” de dezinformare în social media, în mare parte negativă, combinată cu atitudinea politicienilor, care folosesc pandemia ca pârghie pentru capitaluri proprii, ar fi putut contribui, de asemenea, la apariția acestui sindrom.
* Folosirea sentimentului de frică pentru a impune respectarea exigențelor
Cercetătorii sugerează, de asemenea, că utilizarea neintenționată, de către autorități, a fricii, ca metodă de asigurare a respectării măsurilor de siguranță poate favoriza sentimentele de anxietate și îngrijorare excesivă la unele persoane.
CUM FACEM FAȚĂ?
Potrivit lui Chambers, există mai multe modalități de a face față sindromului de anxietate COVID-19:
* Luați în considerare “căutarea activă a mesajelor pozitive privind evoluția pandemiei, lansarea vaccinului” și modul în care riscul de deces din cauza bolii pare să fie mai mic datorită noilor opțiuni de tratament.
* Acționați treptat și cu răbdare, în ciuda așteptărilor de revenire rapidă la normalitate. Ieșiți în afara zonelor de confort într-un ritm individual, practicând, în același timp, măsurile de siguranță.
* Utilizarea continuă a dezinfectantului pentru mâini și purtarea măștilor pot ajuta la ameliorarea anxietății.
* Fiți atenți la rețelele de socializare și la știrile care pot declanșa anxietate și concentrați-vă atenția asupra surselor de informații obiective, pozitive și de încredere. Luați în considerare limitarea expunerii la mass-media.
“E ușor să devii frustrat, pentru că fiecare își urmează propriul drum, pe măsură ce se renunță la carantină și alte restricții, iar unii oameni sunt mai liniștiți / neliniștiți decât alții. Important este să fim buni cu noi și cu ceilalți, pentru a nu ne lăsa copleșiți de temeri. Un pic de răbdare cu noi înșine și înțelegerea faptului că suntem cu toții în aceeași situație nemaiîntâlnită vor alimenta respectul și recunoașterea că trecem cu toții prin aceeași experiență umană”, conchide Lee Chambers.
Terapia comportamentală sau medicamentele pentru tratarea anxietății sau depresiei pot ajuta, de asemenea, pe cei care se confruntă cu provocări semnificative asociate cu acest nou sindrom de sănătate mintală, în plină evoluție. (sursa - medicalnewstoday)
