Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că 93% din copiii din lume respiră aer toxic și 600.000 dintre cei sub 15 ani mor anual din cauza poluării, care favorizează infecții respiratorii acute. De altfel, la nivel mondial, peste 80% din persoanele care trăiesc în zonele urbane în care se monitorizează poluarea aerului sunt expuse la un grad de poluare care depășește limitele.
27.000 de români mor anual de boli cauzate de poluare
Din păcate, țara noastră se înscrie în rândul statelor care stau foarte rău în ceea privește calitatea aerului respirat, fiind pe locul 88 în lume. Agenția Europeană de Mediu a constatat că 20% din decesele înregistrate în România sunt corelate cu poluarea, dublu față de media Uniunii Europene, și a identificat afecțiunile cauzate sau agravate de particulele nocive din aer, cea mai frecventă boală cauzată de poluarea interioară fiind cancerul, urmată de boli cardiovasculare, astm și alte afecțiuni pulmonare, dar și anomalii congenitale.
De altfel, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la rata mortalității asociate cu poluarea, anual 27.000 de români murind din cauza acestor boli.
În general, atunci când vorbim despre poluare ne gândim la aerul respirat în spații deschise - pe stradă, în trafic, la întâlnirile de la terase, însă s-a constatat că aerul din interior e de până la cinci ori mai poluat decât cel din exterior.
Fumul de țigară nu este singurul poluant...
Există deja multiple soluții prin care putem curăța, dezinfecta și seta parametri optimi pentru aerul de acasă, din birouri, restaurante, spații de joacă și altele, mai ales în condițiile în care pandemia de coronavirus ne-a ținut mai mult între patru pereți și am devenit mult mai preocupați de sănătatea individuală.
Însă, atenție la mituri! Fumul de țigară nu e singura sursă de poluare interioară și nici nu respirăm aer mai curat dacă doar aerisim încăperile. Poluarea aerului reprezintă un amestec de substanțe naturale și artificiale prezente în aerul pe care îl respirăm în atmosferă, adică afară și în interiorul încăperilor de orice fel.
Poluarea aerului de interior se referă la inspirarea particulelor nocive, oxizi de carbon și alți poluanți transportați de aerul sau praful din încăperi, precum o serie de gaze (monoxid de carbon, radon etc.), produse de uz casnic și produse chimice, materiale de construcții (azbest, formaldehidă, plumb etc.), agenți alergeni de interior (acarieni, fungi, resturi de insecte, gândaci etc.), fumul de țigară, mucegai, polen, dar și sisteme de ventilație necurățate sau poluarea atmosferică care pătrunde în interior prin ferestrele și ușile deschise, care influențează cu aproximativ 10% gradul de poluare din interior.
Spațiile mici, mai încărcate
În locuințe, există numeroase surse de poluare pe care le trecem cu vederea, fiindcă par banale. De exemplu, detergenții cu care spălăm vasele sau podeaua, elementele chimice din compoziția mobilierului nou sau a pereților casei, dar și lumânările, vopselurile sau chiar centralele electrice, nemaivorbind despre praful pe care îl aducem de afară sau care pătrunde în casă inclusiv prin aerisire.
Așadar, de la simpla activitate umană (fumatul, spălatul, gătitul) până la tipul clădirii în care locuim (materialele de construcție, sistemul de ventilație) și alergenii din interior (animale, plante, praf, umezeală) sunt susceptibile să introducă în organismul uman particule nocive. Aerul e cu atât mai poluat cu cât spațiile sunt mai mici și mai cu seamă în sezonul rece, când aerisim mai puțin și mai rar.
Pe cine afectează cel mai mult poluarea din interior
O treime din totalul deceselor cauzate de accident vascular cerebral, cancer pulmonar și boli de inimă se datorează poluării aerului, adică echivalentul deceselor asociate fumatului și peste numărul deceselor asociate consumului excesiv de sare.
Efectele poluării aerului asupra sănătății depind nu numai de expunere, ci și de vulnerabilitatea oamenilor la impactul poluării, care poate crește ca urmare a vârstei, a condițiilor de sănătate pre-existente sau a comportamentelor specifice ale fiecărei persoane.
Prin urmare, chiar dacă aerul încărcat cu particule nocive afectează sănătatea tuturor celor expuși, e indicat să ia măsuri de protecție sporită persoanele în vârstă, cele care suferă deja de afecțiuni cardiace și respiratorii, și copiii, mai ales bebelușii.
Combinate, poluarea atmosferică și cea a aerului de interior ucid aproximativ 7 milioane de persoane în întreaga lume, în fiecare an, datele OMS arătând că 9 din 10 persoane respiră aer care conține niveluri ridicate de poluanți și că 4,3 milioane de oameni mor anual din cauza expunerii la poluarea aerului din interiorul gospodăriilor. (L.P.)
