Cercetătorii americani de la Centrul pentru Știința Ecosistemelor din cadrul Universității din New South Wales și cei de la Parcul Central din New York, citați de descopera.ro, susțin că până și cele mai mici petice cu spațiu verde contribuie la filtrarea poluanților și la captarea dioxidului de carbon din atmosferă.
“Parcul urban poate fi considerat un ecosistem artificial, însă el are un rol esențial asupra mediului înconjurător și al sănătății populației. Spațiile verzi urbane adăpostesc microbi importanți, așa că, pentru susținerea unei mulțimi de servicii ecosistemice, sunt necesare numeroase parcuri și spații verzi.
În cadrul cercetării noastre, au fost prelevate eșantioane de sol din diferite tipuri de spații verzi urbane și ecosisteme naturale învecinate comparabile, din 56 de orașe și 17 țări, de pe șase continente.
Astfel, am constatat că spațiile verzi susțin mulți microbi cu creștere rapidă, care utilizează îngrășămintele și apa pentru irigații și care pot coloniza soluri aride. Printre acestea, se numără agenți patogeni importanți prezenți în sistemul rădăcinilor plantelor, precum fusarium, microorganisme capabile să îndepărteze azotul din canalizare și numeroase amibe care se hrănesc cu bacterii.
În general, ne gândim la marginea drumului ca fiind o zonă stearpă, dar am identificat o mare varietate de microbi diferiți în unele acostamente. În condițiile în care 68% din populația globală va locui în mediul urban, până în 2050, studiul sugerează că spațiile verzi urbane sunt extrem de importante pentru susținerea sănătății, atât mintale, cât și fizice, deoarece expunerea oamenilor la microbii din sol s-a dovedit benefică prin stimularea funcțiilor eficiente de imunoreglare și de reducere a alergiilor.
Totuși, avertizăm că, în unele țări, spațiile verzi adăposteau o proporție importantă de paraziți fungici și de agenți patogeni ai plantelor, care sunt, de multe ori, dăunători importanți din punct de vedere economic. Aceasta se poate asocia cu agenți patogeni umani, cum ar fi listeria și difteria.
Motivele ar putea fi o utilizare pe scară mai largă a antibioticelor în țările aflate în curs de dezvoltare, eea ce duce la creșterea rezistenței microbiene la antibiotice. Apa de canalizare care conține antibiotice este apoi utilizată pentru udarea spațiilor verzi, astfel încât, cu toate că prezența parcurilor este benefică, o parte din solul din aceste spații verzi urbane adăpostește unii dintre acești microbi toxici, în special în orașele mai sărace.
Studiul nostru internațional a analizat importanța spațiilor verzi pentru sănătatea ecosistemelor”, explică oamenii de știință americani. (L.P.)
