Președintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind schema de compensare pentru consumul de energie.
Potrivit legii, pentru perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022 se stabilește o schemă de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru următoarele categorii de clienți finali: a) clienții casnici; b) întreprinderi mici și mijlocii, cabinete medicale individuale și alte profesii liberale, indifferent de forma de organizare; c) microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale; d) spitale publice și private, unități de învățământ publice și private, precum și creșe; e) organizații neguvernamentale, precum și unitățile de cult; f) furnizori publici și privați de servicii sociale, prevede textul adoptat.
Schema de sprijin va cuprinde acordarea pentru clienții casnici a unei compensații unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh în cazul energiei electrice și în valoare de cel mult 33% din valoarea componentei prețului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului.
DOAR UN PAT LIBER LA ATI, ÎN JUDEȚUL BIHOR, PENTRU BOLNAVII DE COVID; 1.875 - OCUPATE ÎN TOATĂ ȚARA
Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că, la nivel național, vineri, există un singur pat disponibil, în județul Bihor, la terapie intensivă pentru pacienții bolnavi de COVID-19, în afara celor rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2.
Vineri, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, sunt 1.742 de paturi ATI destinate pacienților COVID-19. În București sunt avizate 392 paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19.
La nivel național, există o rezervă operațională de 155 de paturi ATI destinate pacienților infectați cu SARS-CoV-2, a precizat GCS. Acestea sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale.
1.875 de paturi ATI sunt ocupate în toată țara.
La nivel național, la acest moment este disponibil un pat ATI în județul Bihor, altul decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-CoV-2, a informat GCS.
“Menționăm faptul că în procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-CoV-2, pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare”, a precizat GCS. (AGERPRES)
GCS: 12.474 DE CAZURI NOI DE COVID-19; PESTE 66.000 DE TESTE EFFECTUATE ÎN ULTIMELE 24 DE ORE
Un număr de 12.474 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate peste 66.000 de teste, a informat, vineri, Grupul de Comunicare Strategică.
Până vineri, pe teritoriul României au fost confirmate 1.628.501 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, dintre care 8.110 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare și 1.382.322 de pacienți au fost declarați vindecați.
La nivel național, până la această dată au fost prelucrate 10.270.177 de teste RT-PCR și 4.386.076 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 22.676 de teste RT-PCR (11.980 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.696 la cerere) și 44.003 teste rapide antigenice.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.392 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. (AGERPRES)
POPULAȚIA ROMÂNIEI, DUPĂ DOMICILIU, ERA DE 22,047 DE MILIOANE DE PERSOANE
Populația României, calculată după domiciliu, a ajuns în data de 1 iulie 2021 la 22,047 milioane de persoane, în scădere cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2020, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate vineri.
Datele oficiale relevă faptul că, din totalul populației, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12,417 milioane de persoane, în scădere față de 1 iulie 2020 (0,6%), iar populația feminină la 1 iulie 2021 a fost de 11,286 milioane de persoane, în scădere cu peste 42.000 de persoane față de aceeași dată a anului precedent.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2020, prin creșterea (cu 0,2 puncte procentuale) a ponderii populației vârstnice (de 65 de ani și peste) și în același timp remarcându-se menținerea la același nivel (14,6%) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).
Totodată, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 118 (la 1 iulie 2020) la 119,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2021).
Potrivit INS, vârsta medie a populației a fost de 42 de ani, cu 0,1 ani mai mare decât la 1 iulie 2020, iar vârsta mediană a fost de 42,4 ani, în creștere cu 0,3 ani față de 1 iulie 2020.
La 1 iulie 2021, cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 50-54 de ani (8,7%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 8,8%, iar la cele de sex feminin de 8,5%.
Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,7%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,8%) și a celei de 10-14 ani (5,2%)
DEMISIE DIN GRUPUL PARLAMENTAR AL PNL
Deputatul Bogdan Bola a anunțat vineri că a demisionat din grupul parlamentar al PNL, urmând să activeze ca parlamentar neafiliat.
El susține că actuala conducere a PNL a “aruncat țara în haos”.
“Nici cei mai pesimiști dintre noi nu puteau anticipa situația către care se va îndrepta actuala conducere a PNL. O țară aruncată în haos, cu o conducere a Partidului Național Liberal ale cărei acțiuni au dezamăgit așteptările alegătorilor noștri și a bazei partidului căruia eu i-am dedicat 26 de ani din viață. Am ajuns să fim huliți de cei care, acum un an de zile, își puneau speranțele în noi și ne dădeau votul. Lideri de carton, unii care au îngropat în trecut Partidul Național Liberal, alții abia parașutați în partid, fac azi declarații demagogice despre valorile liberale... care numai liberale nu mai sunt. Indecizia politică, apetența exacerbată pentru putere, deciziile haotice și înclinația unora către spectrul roșu al politicii dâmbovițene m-au făcut să-mi fie rușine să mai dau ochii cu constănțenii mei.”
APELE ROMÂNE, PRIVATĂ ANI LA RÂND DE FONDURI
Administrația Națională “Apele Române” a fost privată ani la rând de fonduri, motiv pentru care numeroase investiții, unele vechi de câteva decenii, nu au putut fi finalizate, iar instituția are nevoie de un sprijin mai mare din partea Guvernului, a afirmat vineri, ministrul Mediului, Tanczos Barna, cu prilejul unei vizite de lucru efectuate în județul Harghita.
“Avem nenumărate baraje care nu au fost reabilitate în ultima perioadă, avem numeroase investiții începute nefinalizate, unele chiar de 20-30 de ani, chiar mai bine de 30 de ani. Apele Române au nevoie de un sprijin mult mai mare din partea Guvernului pentru a se ridica la nivelul așteptărilor și pentru a asigura un management de secolul 21 pentru resursa de apă”, a declarat Tanczos Barna.
“Anul acesta au fost triplate, practic, la toate capitolele fondurile pentru investiții. Au fost triplate investițiile din resursele proprii, de la 22 de milioane am ajuns la 68 de milioane anul acesta pe resursele proprii ale instituției, de la 107 milioane am ajuns la 175 de milioane pe resursele asigurate de la bugetul de stat. (...) Și anul acesta este un an record de absorbție a fondurilor europene, am absorbit peste 600 de milioane de lei din fonduri europene în special pe proiectul de nisipare de la malul mării. În ciuda acestui lucru, a acestor creșteri de 300%, Apele Române au nevoie de un plan de investiții pe cel puțin 10 ani, dacă nu pe 20 de ani, are nevoie în afară de PNRR, care va asigura peste 400 milioane euro investiții în Apele Române, avem nevoie de un program multianual pe termen lung prin care putem asigura investiții pentru prevenirea inundațiilor.”
NEGOCIERILE LA GAZE DINTRE RUSIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA, FĂRĂ NICIUN REZULTAT
Disputa dintre Republica Moldova și Rusia cu privire la livrările de gaze rusești continuă, după ce negocieri asupra unui nou contract de aprovizionare nu au dus la niciun rezultat, informează vineri dpa.
Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a subliniat importanța sprijinului european în timpul unei vizite oficiale la Bruxelles. Uniunea Europeană (UE) a acordat miercuri Republicii Moldova un sprijin financiar de 60 de milioane de euro, pentru a o ajuta să gestioneze actuala criză energetică.
Rusia amenință să suspende livrările de gaz către Republica Moldova la sfârșitul anului, în cazul în care actualul contract nu va fi prelungit până atunci.
Disputa este generată de faptul că Republica Moldova, care după schimbarea puterii la Chișinău are un curs pro-european, trebuie să plătească 790 de dolari pe 1.000 de metri cubi de gaz, considerabil mai mult decât în timpul guvernului prorus precedent.
Din cauza situației dramatice, Republica Moldova a declarat săptămâna trecută stare de urgență pentru o lună.
AMBASADORUL DANIEL IONIȚĂ: ROMÂNIA URMĂREȘTE SPRIJINIREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN ASIGURAREA SECURITĂȚII SALE ENERGETICE
Obiectivele strategice urmărite de România în politicile sale energetice față de Republica Moldova vizează asigurarea securității energetice a statului, iar pentru aceasta “este necesară interconectarea cu spațiul UE, prin România, pentru diversificarea surselor de aprovizionare și asigurarea unei mai mari efi-ciențe energetice prin reducerea pierderilor”,a declarat Daniel Ioniță, ambasadorul României la Chișinău.
Potrivit ambasadorului român, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, finalizat complet, “este un succes al implicării României și o soluție viabilă pentru diversificarea aprovizionării cu gaz, lucru dovedit deja în actuala criză, când a fost livrată prima cantitate de gaz prin acest gazoduct pentru a compensa presiunea de sistem”.
Referitor la interconectarea rețelelor de energie electrică, ambasadorul român a reiterat necesitatea finalizării proiectelor în derulare, în special linia Vulcănești-Chișinău. România sprijină Republica Moldova în asigurarea unei mai mari eficiențe energetice. Daniel Ioniță a adus în acest sens exemplul satului Feștelița, unde recent a fost inaugurat un parc fotovoltaic, cu sprijinul României.
Daniel Ioniță a mai subliniat importanța racordării Republicii Moldova la politicile europene în domeniul energiei regenerabile. “Comisia Europeană a adoptat în această săptămână raportul privind starea Uniunii Energetice în 2021, care evaluează progresele înregistrate de UE în realizarea tranziției către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea Parteneriatului Verde European”. (AGERPRES)
