În anul 2021, satul Nandra, din com. Bichiș, jud. Mureș, își sărbătorește 710 ani de la prima atestare documentară. Nu e chiar o cifră rotundă (cum ar fi fost 700 sau 750), dar e totuși un mic jubileu.
Monografia de față (Doina Rad, Ilie Rad, Nandra. Un sat care alunecă-n uitare. File din monografia și din “romanul” satului. Prefață de acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române. La 710 ani de la prima atestare documentară, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2021, 818 pagini) este redactată de doi autori, aflați în apogeul carierei lor științifice și intelectuale, având în palmares redactarea unor monografii de personalități, inițial (unele) teze de doctorat (Ștefan J. Fay, Cella Serghi, Eta Boeriu, în cazul Doinei Rad, sau Aron Pumnul, teza de doctorat a lui Ilie Rad). La experiența de cercetare, s-a adăugat, în cazul de față, empatia celor doi autori față de subiect (Ilie Rad a semnat primele lui contribuții științifice cu numele Ilie Radu-Nandra, dovadă a iubirii sale nemărginite pentru satul în care s-a născut).
Timp de 9 luni (ianuarie-august 2021), cei doi autori au lucrat exclusiv la această monografie, amânându-și toate celelelte proiecte științifice, culturale sau de altă natură, inclusiv concediul anual.
Din acest efort a rezultat o lucrare de mari dimensiuni, cum nu credem că mai are vreo comună din România, bazată pe trei surse importante de documentare: lucrările de specialitate (istorie, geografie, lingvistică, literatură etc.), arhivele (din București, Budapesta, Sibiu, Alba Iulia, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Pitești, Aiud, Ațintiș, Luduș, Bichiș, Gâmbuț, Nandra), la care se adaugă resursele orale, ale unor oameni din Nandra, aflați în jurul vârstei de 80 de ani.
Monografia se împarte - și aici este un prim semn de originalitate - în două părți: A. Monografia istorică propriu-zisă și B. “Romanul” satului, cu fapte extraodinare petrecute în sat, mai puțin cunoscute de lume.
Extrem de consistent este capitolul intitulat Năndrenii în momente de cumpănă ale istoriei. Sunt tratate astfel aspecte legate de atitudinea țăranilor din sat în legătură cu Răscoala lui Horea, din 1784, apoi dramaticele evenimente de la 1848, când patru bărbați din sat au fost executați, prin împușcare, de către insurgenții maghiari din Herepea, participarea cu 50 de soldați, din care 6 au murit, la Primul Război Mondial, participarea la Al Doilea Război Mondial, unde și-au pierdut viața, pe câmpul de luptă, 12 soldați, unul dintre ei fiind ucis la Cotul Donului, sub ochii unui camarad, care i-a povestit apoi fiicei acestuia cum i-a murit tatăl (mărturia acesteia formează un subcapitol distinct).
Partea a doua a monografiei constituie “romanul” satului (o sugestie făcută autorilor de scriitorul Dumitru Popescu!), adică prezentarea unor fapte literare, unele senzaționale. Un alt capitol excepțional este cel intitulat De neamul Poruțeștilor (parafrazare după titlul lui Miron Costin, De neamul moldovenilor...), în care autorii arată cum a ajuns familia Poruțiu în Nandra, primul fiind preotul Pantelimon (Monu) Poruțiu, care a păstorit în sat o jumătate de secol (1770-1816). Se vorbește, apoi, despre năndreanul “americanziat”, Nicoale Brudan Poruțiu-Perry, care a emigrat în America, în 1907.
Un autentic capitol de roman este dedicat lui Șofron Trif, soldatul care era mecanic de aviație și a fost în avionul care l-a dus, de la Cluj la București, la 6 iunie 1930, pe Principele Carol, devenit două zile mai târziu Regele Carol al II-lea al României. Aventura sosirii viitorului rege în țară (cu aterizări forțate într-un lan de grâu, apoi de porumb, fiindcă avionului Farman i se terminase benzina, respectiv uleiul, discuțiile cu țăranii, cum a băut principele apă dintr-un urcior comun etc.) constituie, repetăm, o autentică pagină de roman. Să reținem că, la aterizarea în București, cel mai mare fotograf al perioadei interbelice, Iosif Berman, a făcut echipajului o fotografie celebră, pe care am putut-o recupera de la familia mecanicului Trif. Cu mare interes se va citi capitolul despre adolescentul “Cuza”, care a stat ascuns, timp de 5 ani (1949-1953), într-o groapă săpată în bucătăria casei părintești din Nandra, pentru a nu fi prins de Securitate.
Ultimul capitol al cărții, intitulat Diverse, este la fel de incitant. El începe cu povestea fascinantă a unui pian Erard, comandat la Paris firmei celebre Erard, de un rege al Serbiei, apoi pianul a ajuns în România, la el au cântat mari pianiști, precum George Enescu, din Moldova pianul ajungând la Bichiș, lângă Nandra, scăpând ca prin minune de la distrugere, în 1949, când fostul proprietar, viitorul scriitor Ștefan J. Fay, a fost izgonit de comuniști, din sat.
O altă secțiune care asigură unicitate monografiei este cea de fotografii (130 de pagini), în care sunt publicate, alb-negru și color, pe hârtie cretată, peste 300 de fotografii. ,,O lume-ntreagă reînvie”, cum ar fi spus Octavian Goga, prin fotografiile respective.
Pentru aceste însușiri ale cărții, academicianul Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, a scris, pe bună dreptate: “Ilie Rad este profesor universitar și a găsit cu cale să scrie, împreună cu soția sa, Doina, o carte despre satul său, Nandra. O face cu mintea, sistematic și organizat, ca orice savant, o face și cu sufletul lui de om ivit din adâncurile unei lumi vechi și parțial pierdute. Dar ce lume fascinantă, cu nume arhaice, cu urme arheologice de mii de ani, cu documente de fondare de peste șapte secole, cu populație românească statornică, cu un creștinism cuviincios și temeinic, cu școală veche, organizată la început pe lângă biserică, cu morți și cu eroi, cu grai frumos românesc, cu tradiții minunate, cu oaspeți străini, cu săteni plecați peste mări și (unii) reîntorși, cu familii vrednice, cu pierderi și câștiguri, cu simțul pământului reavăn și aburind de har dumnezeiesc, dar și cu cele mai mari risipiri în deceniile din urmă! Ilie și Doina Rad au scris - cum a zis un interlocutor evocat în carte - un roman al satului. Eu i-aș zice și imn sau prinos de recunoștință față de toți năndrenii care zac sub glie, dar din care s-a ivit lumea de astăzi, câtă mai este. Ilustrația deosebită, indicele de nume, de localități, bibliografia, rezumatul în engleză nu doar că întregesc cartea, dar îi și conferă statutul de cercetare sistematică, de lucrare «pentru minte, inimă și literatură», cum ar fi spus Gheorghe Barițiu.
Ferice de satele care au astfel de fii!”
REPORTER
