Debutul pandemiei a adus în prim-plan și începutul unei crize energetice la nivel internațional. De la 1 ianuarie 2021 piața de energie din România a fost liberalizată, iar până în prezent, consumatorii au întâmpinat numai probleme. Cum am ajuns în această situație și care sunt măsurile pe care decidenții trebuiau să le adopte?
Liberalizarea pieței a adus cu sine o mulțime de probleme ce au plecat de la lipsa educației consumatorului până la modul de acțiune al companiilor sau actorilor implicați. Liberalizarea pieței nu trebuia să însemne scumpiri uriașe ale prețurilor la energie electrică sau gaz, însă la noi în țară asta a ajuns să semnifice: “Liberalizarea pieței nu crește sau scade prețul la gaze. Liberalizarea scoate la suprafață practicile și politicile neadecvate (trecute, prezente și viitoare) și costurile reale ale consecințelor acestor politici. De asemenea, liberalizarea, în absența unor consumatori instruiți, dar mai ales în absența «câinilor de pază ai unei piețe libere» profesioniste - instituțiile ANPC, ANRE, Consiliul Concurenței, Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor etc., poate deveni terenul ideal al speculațiilor și abuzurilor”, ne explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă și specialist în energie.
Românii nu înțeleg fenomenul prin care piața energiei trece și toate schimbările ce au avut loc în acest sector, iar de la debutul pandemiei până în prezent, toate acestea au fost înțelese drept o mare “țeapă” dată oamenilor de rând. De fapt, ceea ce vedem astăzi este rezultatul unui lung șir de politici prost aplicate sau măsuri ce trebuiau implementate, dar care nu au fost luate în considerare la timpul lor. în momentul de față întreaga Europă se confruntă cu o criză energetică, însă în afara granițelor României, problemele au ca sursă mediul extern și influențele sale. În România, totul a pornit de la noi.
Cauzele crizei energetice
Dumitru Chisăliță a identificat mai multe cauze interne care au influențat scumpirile despre care vorbim în ziua de astăzi. Creșterea importurilor de gaze (1) a avut loc din cauza creșterii consumului și a scăderii producției în 2021, alături de declinul natural al zăcămintelor care a adus la rândul lor o scădere a producției față de anul trecut cu circa 6%. O altă cauză a fost introducerea măsurii administrative de către autorități (2) prin Gas Release Program (GRP), care a determinat explozia exportului de gaze naturale - exportul de gaze în iarna 2020/2021 a fost de circa 10%.
Pe de altă parte, exporturile au determinat creșterea importurilor în România (3): “Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost realizate pe termen scurt la prețuri mai ridicate. Diferența dintre prețul gazelor importate și cele exportate în anul 2020 a fost de cca. 12%, respectiv am cumpărat din import mai I scump cu cea 12% față de prețul cu care le-am exportat”, explică Dumitru Chisăliță.
În acest context, Gas Release Program a determinat un fals deficit de gaze (4), producătorii fiind obligați să nu vândă gaze pe termen lung, practic să blocheze o treime din gaze pe termen lung. Un alt factor important a fost nepublicarea rapoartelor privind prețurile medii în România de către ANRE (5): “Prețul mediu de achiziție al gazelor marfă în luna august 2021 era de cea 100 lei/MWh. Acest preț nu a fost prezentat public și s-a vehiculat că prețul de achiziție este cel cu care se tranzacționau gazele în luna august 2021 pe BRM, și anume 220 lei/ MWh, astfel consumatorii au înțeles să accepte contracte de achiziție de peste 220 lei/MWh.”
La capitolul cauze externe președintele Asociației Energia Inteligentă ne-a vorbit despre schimbarea politicii Gazprom în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii (6). Această schimbare a determinat o cerere crescută a gazului la nivel european care a rezultat într-o scumpire accelerată a prețurilor, inclusiv a gazelor achiziționate pe termen scurt care intrau în România, conform explicațiilor lui Dumitru Chisăliță. Acest fenomen a continuat prin schimbarea fluxurilor gazelor în Balcani (7), care a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la granița cu Ungaria: “Un punct insuficient ca și capacitate de import care să asigure cantitățile de gaze pentru cererea din România, dar și un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preț mai ridicat decât în celelalte puncte. Această situație creează o reală îngrijorare.”
Laolaltă cu politicile publice neadecvate (8) și speculațiile furnizorilor (9) s-a realizat tabloul crizei energetice actuale.
Legea consumatorului vulnerabil, insuficientă pentru criza actuală
Încă de la începutul anului am tot dezbătut cu diverși specialiști implicați în domeniu necesitatea unei legi a consumatorului vulnerabil. Am înțeles faptul că odată cu scumpirile facturilor pentru energia electrică sau gaz, un număr din ce în ce mai mare de consumatori va ajunge în incapacitate de plată. Poate fi această lege soluția pentru criza prin care trecem sau doar o inițiativă bună, însă pusă în practică prin mijloace greșite?
“Această lege se adresează doar consumatorilor care sunt în sărăcie energetică extremă, iar ajutoarele pe care aceste persoane le pot obține sunt mici în raport cu evoluția prețurilor la gaze și energie. Conform datelor oficiale, legea Consumatorului Vulnerabil se adresează la 5% din gospodăriile din România. Conform datelor Studiului AEI - Sărăcia Energetică și Consumatorul Vulnerabil, în România, la sfârșitul anului 2019, ponderea gospodăriilor care se găseau în sărăcie energetică era de 30,5%. în momentul de față, o creștere a prețului gazelor la consumatorul final de 20% și la energie electrică cu 25% determină o sărăcie energetică de cea. 38% din gospodăriile din România. O dublare a prețului pentru iarna 2021/2022 va aduce peste 50% din gospodării în sărăcie energetică”, atenționează Dumitru Chisăliță.
GEORGE ALEXANDRU TURCU Revista Capital
