Tribunalul Bacău a anulat, joia trecută, autorizația de construire emisă de Primăria Dărmănești (județul Bacău) pentru realizarea unei parcele românești în Cimitirul Militar Internațional Valea Uzului, dând astfel câștig
de cauză reclamantei, primăria Sânmărtin (județul Harghita).Instanța băcăuană a dispus, odată cu anularea autorizației de construire, demolarea celor 50 de cruci ridicate în memoria eroilor români și a troiței, de pe construcția declarată ilegală.
Hotărârea, publicată pe portalul instanțelor de judecată din România, nu este definitivă, ea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile, iar argumentele care au stat la baza deciziei judecătorilor urmează să fie prezentate în motivarea hotărârii.
Faptele, pe scurt
Presa a relatat pe larg evenimentul din 6 iunie 2019, când, pentru a marca Ziua Eroilor, un grup de români, din zona considerată “cu discurs naționalist”, au pătruns în cimitir, însoțiți de un sobor de preoți, pentru a sfinți parcela și monumentul românesc, iar secuii prezenți s-au opus, formând un lanț viu în jurul cimitirului.
Ulterior, cele 50 de cruci au fost acoperite cu saci negri de plastic, iar poarta cimitirului a fost încuiată cu lacăt.
Sola dedicată eroilor români a fost realizată în aprilie 2019, după ce, în luna martie a aceluiași an, printr-o hotărâre a Consiliului local Dărmănești, Cimitirul Militar din Valea Uzului a fost inclus în domeniul public al orașului, fapt contestat de autoritatea publică locală Sânmărtin. Aceasta a formulat o acțiune în instanță, revendicând obiectivul, considerat cimitir militar maghiar, motivând că, ani de-a rândul el a fost întreținut și reparat prin grija comunității locale.
Situația a fost tranșată în octombrie anul trecut, când Curtea de Apel Bacău a anulat definitiv decizia din martie 2019 a Consiliului Local Dărmănești, argumentul principal al reclamantei, în cursul procesului recent câștigat, fiind acela că autorizația de construire a fost emisă pe un teren care nu aparține pârâtei. Cele două unități administrativ-teritoriale se află în litigiu privind stabilirea graniței dintre ele, aspect asupra căruia nu există, încă, o hotărâre definitivă.
Sándor Birtalan, primarul comunei Sânmartin, a declarat anterior agenției MTI că edilii au fost convinși tot timpul că au dreptate și au avut încredere că adevărul lor va fi confirmat și de către instanță.
“La o săptămână după actele violente, autoritatea română competentă a clarificat că cei 149 de militari români ale căror nume au fost citite în cadrul ceremoniei care a urmat ocupării forțate a cimitirului nu sunt înmormântați în cimitirul militar din Valea Uzului. De atunci, ocupanții naționaliști ai cimitirului - dintre care unii au fost aleși ulterior deputați și senatori în culorile AUR - au organizat de mai multe ori depuneri de coroane în cimitir, în memoria soldaților români care, conform poziției oficiale românești, nici măcar nu se odihnesc acolo”, relatează sursa citată.
Ce spune legea
Potrivit legislației în vigoare, în România, regimul juridic al mormintelor și operelor comemorative de război românești și străine este reglementat prin prevederile Legii nr. 379/2003, cu modificările și completările ulteriore, iar Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE), instituit prin Hotărâre de Guvern în 2004, este organul de specialitate, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naționale, care gestionează, la nivel național, domeniul mormintelor și operelor comemorative de război.
Potrivit prevederilor normativului citat, “modificarea suprafețelor pe care sunt amplasate, strămutarea, reamenajarea mormintelor de război străine sau orice intervenție asupra operelor comemorative de război străine aflate pe teritoriul României se face cu avizul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și cu respectarea legislației în domeniul autorizării construcțiilor”.
Istoria, pe scurt
Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a luat ființă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activități de inventariere a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea “Cultul Eroilor”.
Potrivit datelor ONCE, “caracterul multinațional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizați eroi de mai multe naționalități: unguri, germani, români, ruși, sârbi, italieni, austrieci, precum și 242 de soldați necunoscuți, potrivit unei statistici din ianuarie 1928”.
În ceea ce privește numărul militarilor români înhumați în acest cimitir, față de situația statistică din anul 1928 (când sunt menționați în evidență 11 eroi români, dintre care 8 identificați nominal și 3 neidentificați nominal), Fișa de evidență a cimitirului din anul 1988 (care nu menționează nicio sursă documentară) face trimitere la 148 de morți de război”, precizează ONCE.
Privind starea actuală a Cimitirului eroilor de la Valea Uzului, în urma constatărilor efectuate la fața locului, de reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE), au rezultat următoarele:
Primăria comunei Sânmartin, județul Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului, fără respectarea planurilor inițiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative și aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creștine cu însemne naționale ungare) atât pe suprafețele de teren în care, potrivit schițelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântați morți de război unguri, cât și pe cele pe care figurează morți de război de alte naționalități (români, austrieci, germani, ruși, italieni și sârbi), astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naționa-lități, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir.
Lucrările de restaurare menționate anterior au fost făcute de autoritatea locală din Sânmartin fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE și fără a ține cont de normele dreptului internațional umanitar. Lucrările au fost finanțate, așa cum reiese din adresa cu nr. 3b-17/113/02.05.2019 remisă de Grupul Parlamentar UDMR de la Camera Deputaților către Ministerul Apărării Naționale, din resurse proprii ale Primăriei Sânmartin, contribuții ale unor persoane fizice, dar și din donații ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înștiințarea și consultarea părții române, contrar reglementărilor dreptului internațional umanitar, și prevederilor acordului româno-ungar în domeniu.
Începând cu anul 2018, Primăria orașului Dărmănești, județul Bacău, a executat, în cadrul Proiectului Reabilitarea Cimitirului Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu județul Harghita, aprobat de Comitetul interministerial, și cofinanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale cu suma de 65.000 lei, lucrări prin care au fost amplasate, în latura dreaptă a cimitirului, în care nu existau morminte de război în schițele originale ale necropolei, 50 de însemne de căpătâi (cruci creștine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumați în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor șapte state care au militari înhumați în necropola de război (Austria, Germania, Italia, România, Federația Rusă, Serbia, Ungaria) și al UE, amenajând și o alee de acces la monumentul central.
Lucrările menționate au fost realizate fără avizul de specialitate al ONCE, așa cum prevăd art. 14 alin. (1), art. 15 și art. 16 din Legea nr. 379/2003.
“Aspectele referitoare la stabilirea limitei administrativ-teritoriale între județele Bacău și Harghita nu produc efecte asupra caracterului multinațional al cimitirului de război ori asupra obligațiilor ce decurg din legislația națională specifică domeniului mormintelor de război și din tratatele internaționale la care România este parte”, precizează ONCE.
Promisiuni uitate, soluții respinse
La scurtă vreme după evenimentele din 2019, Guvernul condus, la acea vreme, de Viorica Dăncilă a propus preluarea în administrarea Ministerului Apărării Naționale a cimitirului, iar fostul ministru al Apărăii, Gabriel Leș, a anunțat demararea procedurilor legale în acest sens, după consultarea tuturor părților implicate: “În urma analizei situației concrete a Cimitirului eroilor de la Valea Uzului, Ministerul Apărării Naționale a demarat procesul de fundamentare a procedurile legale pentru preluarea în administrare a acestei necropole de război. Astfel, MApN va pregăti un Memorandum prin care va solicita Guvernului României preluarea acestui cimitir, în vederea menținerii
statutului de cimitir internațional al acestei necropole de război, având în vedere faptul că aici sunt înhumați militari de mai multe naționalități, respectiv militari ungari, români, germani, ruși, sârbi, austrieci și italieni”.
Propunerea oficialilor de la București a fost respinsă, cu vehemență, de către liderii de la vârf ai UDMR, aceștia, inclusiv președintele Kelemen Hunor, apreciind că demersul respectiv ar echivala cu o veritabilă “naționalizare”, și că, pentru restabilirea legalității și a “stării inițiale”, se impune un dialog nu doar cu autoritățile publice implicate, ci și cu Ministerul Apărării din Ungaria. De altfel, până la pronunțarea unei sentințe definitive privind grănițuirea dintre județele Bacău și Harghita, inclusiv privind apartenența cimitirului la una dintre cele două localități aflate în litigiu, este imposibil ca MApN dă preia acest obiectiv.
Revenind la situația actuală, decizia Tribunalului Bacău nefiind definitivă, este de așteptat ca edilii din Dărmănești să se adreseze cu recurs la instanța competentă, iar judecătorii, în luminile lor, să aplice legea, în litera, dar și în spiritul ei: CÂT ESTE DE CREȘTINEȘTE, TOTUȘI, SĂ DĂRÂMI CRUCI, INDIFERENT DE NAȚIA OȘTENILOR CARE DORM SUB ELE? (surse și foto - MTI, once.mapn.ro, glasul.info, condeiulardelean.ro)
Documentar de ILEANA SANDU
