Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a discutat duminică după-amiază cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, liderul de la Casa Albă reafirmând angajamentul față de suveranitatea Ucrainei, pledând pentru continuarea eforturilor diplomatice pentru evitarea unui atac al Rusiei, dar precizând clar, conform unui comunicat postat pe site-ul Casei Albe, că americanii “vor reacționa rapid și decisiv, împreună cu aliații și partenerii, la orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei”.
Deși unii oficiali de rang înalt au declarat că nu pot confirma temerile (potrivit serviciilor de informații americane) că Rusia ar plănui să invadeze Ucraina astăzi, miercuri, 16 februarie, ei au insistat asupra avertismentelor ca americanii să părăsească imediat Ucraina, transmite Reuters. Ca și englezii, ca și francezii Asta, fiindcă Rusiei nu îi pasă de riscurile unor sancțiuni occidentale în cazul invadării Ucrainei, după cum a afirmat însuși ambasadorul rus în Suedia, Viktor Tatarințev, conform AFP: “Îmi scuzați exprimarea, dar ne doare în cot de toate sancțiunile lor” - a declarat acesta, într-un interviu difuzat sâmbătă noaptea de publicația suedeză “Aftonbladet”. - Ne-au fost impuse deja astfel de sancțiuni și, într-un sens, ele au avut efecte pozitive asupra economiei și agriculturii noastre. Am fost capabili să ne sporim exporturile. De exemplu, nu avem brânză italiană sau elvețiană, dar am învățat să fabricăm brânză rusă la fel de bună, utilizând rețete italiene sau elvețiene. Noi sancțiuni nu ar aduce nimic pozitiv, dar situația nu ar fi atât de gravă cum spune Occidentul”.
În opinia ambasadorului rus, țările occidentale nu înțeleg mentalitatea rusă: “Cu cât Occidentul face mai multe presiuni asupra Rusiei, cu atât mai puternic va fi răspunsul rus”. Viktor Tatarințev a dat însă asigurări că Rusia încearcă să evite un război: “Este dorința cea mai sinceră a liderilor noștri politici. Ultimul lucru pe care îl vor oamenii în Rusia este războiul”.
Fie vorba între noi, se cam știe cât de mult contează, pentru “stăpânire”, voința omului de rând! Dar, într-adevăr, mult invocata diplomație ar trebui să funcționeze cu dublu sens, întrucât, în vreme de criză se nasc întrebări neplăcute. De pildă, “cum se face că Lavrov a reușit să plătească, din salariul pe care-l are, proprietățile imobiliare luxoase de care se folosește familia lui la Londra.” Sau faptul că nu puțini funcționari publici ruși și-au trimis copiii la școli din Paris ori la Lugano și că “acei copii, absolut toți, sunt acum în drum spre casă, alături de părinții lor. S-a zis cu Școala Americană din Elveția! S-a zis cu apartamentele de lux din centrul Londrei! S-a zis cu iahturile din Mediterana!”
“Tragic este că diplomații și conducătorii occidentali care încearcă în acest moment să prevină o invazie rusească în Ucraina încă mai cred că trăiesc într-o lume în care regulile contează, în care protocolul diplomatic e util, în care discursul politicos e prețuit. Cu toți cred că atunci când merg în Rusia vor discuta cu oameni ale căror opinii pot fi schimbate prin argumente ori dezbatere. Ei cred că elitei rusești îi pasă de lucruri precum «reputația». Nu, nu-i pasă!”
Michael McFaul, fost ambasador SUA în Rusia - între 2012 și 2014 -, - actualmente director la Institutul de Studii Internaționale Freeman Spogli - a declarat că încă nu există niciun semn din care să reiasă că Vladimir Putin s-ar opri din “marșul către război”. Semnele de întrebare nu și-au găsit răspunsuri mulțumitoare, negocierile Rusia versus Occident nu au fost încununate de succes, garanțiile de securitate cerute de Moscova au fost considerate “inacceptabile”. Rusia a continuat să maseze trupe la granița cu Ucraina, efectuând, totodată, și exerciții militare de amploare în Belarus și Marea Neagră, Ucraina fiind amenințată pe trei flancuri. O invazie rusă în Ucraina nu poate fi declanșată, totuși, fără un “motiv plauzibil”, iar fostul ambasador SUA în Rusia a mai spus că “diversiunile, în acest context, nu pot fi trecute cu vederea. Ele constituie «o tactică bună» în perspectiva declanșării unui război, iar avertismentele lansate de SUA sunt «credibile», din acest punct de vedere. Admir modul în care administrația Biden abordează asta și declasifică informații care în mod normal sunt destul de greu de declasificat. Nu cred că știe nimeni ce se va întâmpla în continuare”, a menționat McFaul, care a adăugat și că, tocmai din acest motiv, este greu de anticipat ceea ce gândește/plănuiește liderul de la Kremlin.
De fapt, gazoductul rusesc “Nord Stream 2” este cel mai sensibil subiect în negocierile dintre Occident și Rusia. 10 state membre din Europa Centrală și de Est importă peste 75% din gazele lor de la ruși.
Cancelarul german Olaf Scholz s-a aflat luni la Kiev, în contextul în care liderii occidentali și-au exprimat îngrijorarea că “o invazie rusă a Ucrainei ar putea avea loc în orice moment, provocând scăderea burselor și creșterea prețului petrolului”, scrie “The Guardian”. “Nord Stream 2”, construit cu investiții consistente de la firme nemțești, un proiect al cărui președinte este chiar un ex-cancelar german, Gerhard Schroder, este punctul cel mai vulnerabil al Germaniei în toată această poveste. Țara a fost, de altfel, și acuzată că este prea reținută în susținerea integrității teritoriale a Ucrainei în fața amenințării Rusiei. În timpul unei conferințe de presă comune de la Casa Albă, în urma vizitei cancelarului german la Washington, Biden a declarat că “Dacă Rusia invadează, adică tancuri și trupe trec granița cu Ucraina, atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îi vom pune capăt”. Este un anunț pe care administrația Biden l-a mai repetat în trecut și a fost cel mai important punct de pe agenda de discuții cu Scholz, potrivit oficialilor.
Cum în urma tuturor războaielor există (și) victime colaterale, să nu ne mai mire sumele exorbitante care ne apar pe facturi! Doamne, ferește-ne de mai rău!
MARIANA CRISTESCU
