Apa este esențială pentru funcționarea normală a organismului uman, care are nevoie, zilnic, de circa 2,5 litri din această substanță vitală. Nevoia de hidratare a organismului depinde de factori precum: sexul, greutatea, înălțimea, nivelul de activitate zilnică, temperatura ambiantă și clima. De asemenea, trebuie ținut cont și de vârstă, întrucât conținutul de apă din organism descrește cu timpul. De pildă sugarii 0 - 6 luni au nevoie de 100-190 ml/kgc, exclusiv din alăptare, copiii mici (6-12 luni) au nevoie de 0,8-1 l, bărbații și adolescenții peste 14 ani - 2,5 litri. Astfel, dacă nou-născuții au aproximativ 75% nivel de hidratare, la seniori proporția scade până la 55%. O treime din cantitatea totală de apă se află în sânge și în lichidul interstițial (în spațiul dintre celule), iar celelalte două treimi se găsesc la nivel intracelular (în structura celulei). Cea mai mare cantitate de apă provine din ingestia de lichide neîndulcite (apă, ceai, cafea) și o mică parte din alimentele solide. Alcoolul interferează și el în metabolismul apei deoarece poate inhiba activitatea hormonului antidiuretic (ADH) și astfel împiedică reabsorbția apei la nivel renal.
Multă vreme s-a crezut că și efectul diuretic al cafelei ar putea contribui la deshidratare, dar studiile arată că un consum zilnic de cafeină (principiul activ din cafea) este de până la 180 ml și nu contribuie la deshidratare.
O altă formulă de calcul acceptată este cantitatea pe kilogram corp, respectiv 35 ml apă /kgc/zi. De altfel, pentru a aprecia gradul de hidratare a organismului, se poate folosi “scala colorimetrică a urinei” - în funcție de culoare, respectiv când aceasta este mai închisă denotă că avem un deficit în consumul de lichide și, ca atare, e imperios necesar să consumăm aceste lichide. Atenție, însă: unele alimente (afine, sfeclă ș.a.), medicamente (clorochina, nitrofurantoin, metronidazol), anumite laxative, acidul picric și unele suplimente alimentare (cele cu fier, de exemplu) pot produce modificări ale culorii normale a urinei.
Dr. MIRCEA GHERMAN, medic specialist de medicină generală
