Instituită în 1974 în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Ziua Mondială a Mediului - cea mai mare platformă globală de sensibilizare publică în domeniu - este marcată, anual, în peste 140 de țări și are ca scop promovarea unui comportament responsabil în păstrarea și protejarea mediului înconjurător. Anul acesta, evenimentul este găzduit de Suedia, în perioada 3-5 iunie.
În univers sunt miliarde de galaxii. În galaxia noastră sunt miliarde de planete. Dar există un singur Pământ. Să avem grijă de el! #OnlyOneEarth (Un singur Pământ) este sloganul sub care se desfășoară, în acest an, campania pentru Ziua Mondială a Mediului, mesajul fiind acela că “trebuie să trecem de la rănirea planetei la vindecarea ei”, în situația în care aproximativ 1 milion de specii sunt amenințate cu dispariția, iar poluarea continuă să ne otrăvească aerul, pământul și apa.
Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), valoarea monetară a bunurilor și serviciilor furnizate de ecosisteme este estimată la 33 miliarde de dolari pe an.
Alimentele pe care le consumăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și clima care face ca planeta noastră să fie locuibilă - toate acestea vin din natură. De exemplu, anual, plantele marine produc mai mult de jumătate din oxigenul din atmosferă, iar un copac matur ne curăță aerul, absorbind 22 de kilograme de dioxid de carbon și eliminând, în schimb, oxigen. Biodiversitatea este fundamentul care susține toată viața pe uscat și sub apă, influențând sănătatea omului, sub toate aspectele sale, asigurând aer curat și apă, substanțe nutritive, surse pentru medicamente, rezistență naturală la boli și la schimbările climatice. Modificarea sau eliminarea unui singur element al acestui lanț afectează întregul sistem, cu urmări incalculabile și pe termen lung.
Evenimente recente, precum incendiile de pădure din Brazilia, SUA și Australia, invaziile de lăcuste în Africa de Est, pandemia de COVID-19 - toate demonstrează interdependența dintre oameni și mediul natural, o realitate de a cărei importanță nu suntem, încă, suficient de conștienți.
Folosim echivalentul a 1,6 planete Pământ pentru a ne menține modul actual de viață, iar ecosistemele nu pot ține pasul cu cerințele noastre.
Stilul nostru de viață este asociat cu două treimi din toate emisiile de gaze cu efect de seră - studiile arată că stilurile și comportamentele durabile ar putea reduce emisiile cu 40 până la 70% până în 2050.
Biodiversitatea înglobează multitudinea de organisme vii care alcătuiesc viața pe Pământ - cele 8 milioane de specii de plante și animale și ecosistemele care le adăpostesc (oceanele, pădurile, zonele montane, recifele de corali), cu diferențele genetice dintre ele * Speciile de animale sălbatice dispar acum de zeci până la sute de ori mai rapid decât în ultimele 10 milioane de ani * În ultimii 150 de ani, suprafața recifului de corali a fost redusă la jumătate * În următorii 10 ani, este posibil ca una din patru specii cunoscute să dispară de pe suprafața Pământului * Biodiversitatea s-a redus cu mai mult de un sfert în ultimii 35 de ani * Jumătate din caloriile pe care le consumăm provin din doar trei din cele 30.000 de plante comestibile cultivate la nivel mondial, orez, grâu și porumb * Biodiversitatea se erodează rapid. Ultima dată când s-a înregistrat o situație comparabilă a fost acum 65 de milioane de ani, când a dispărut, în masă, o treime din toate spe-ciile, inclusiv dinozaurii * 10.000 până la 20.000 de specii de plante din întreaga lume sunt utilizate pentru producția de medicamente * În jur de 100 de milioane de tone de organisme acvatice - pești, moluște și crustacee contribuie, anual, la asigurarea aprovizionării cu hrană, la nivel global * Cu cât este mai mare fertilitatea naturală a solului, cu atât scade necesarul de îngrășăminte chimice. * Dispariția și distrugerea pădurilor, a zonelor umede, a recifurilor de corali și a altor ecosisteme reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa biodiversității * În România au fost identificate aproximativ 3.700 de specii de plante, dintre care 23 sunt declarate monumente naturale, 74 sunt specii dispărute, 39 sunt specii pe cale de dispariție, 171 sunt specii vulnerabile și 1.253 specii rare. Au fost identificate 33.792 specii de animale, dintre care 33.085 de nevertebrate și 707 vertebrate * Una dintre vulnerabilități o reprezintă biodiversitatea marină: temperatura de suprafață a Mării Negre a crescut în perioada 1982-2015 cu 0,64°C în fiecare deceniu. Se preconizează că acest lucru va continua, afectând, deja, bancul de hamsii, cea mai răspândită și cea mai comercializată specie de pește, atât în țara noastră, cât și în Turcia.
Pădurile adăpostesc 805 din speciile de amfibieni, 75% din speciile de păsări și 685 din speciile de mamifere. Cu toate acestea, 45% din pădurile de pe planetă au dispărut și, anual, pentru a face loc dezvoltării industriei forestiere și fabricării de noi și noi produse din lemn, 18 milioane de hectare continuă să fie distruse - ceea ce reprezintă aproape jumătate din toți copacii de pe planetă, de la începutul Revoluției industriale.
Arborii fiind unii dintre cei mai mari producători de oxigen, defrișările dăunează atât oamenilor, cât și animalelor - pentru care pădurea înseamnă “acasă”. Având în vedere milioanele de specii diferite care trăiesc în păduri, defrișările reprezintă o amenințare majoră pentru supraviețuirea lor și o mare problemă de conservare. De asemenea, din cauza defrișărilor, crește nivelul gazelor cu efect de seră, ceea ce duce la încălzirea globală.
Acțiunile omului, inclusiv uzurparea mediului natural al animalelor sălbatice, agricultura intensivă și accelerarea schimbărilor climatice au împins natura dincolo de limitele suportabilității.
Apariția COVID-19 a scos la iveală faptul că, atunci când distrugem biodiversitatea, distrugem sistemul care susține viața umană. Intervenind brutal în viața sălbatică, reducând diversitatea genetică în rândul populațiilor de animale, provocând schimbări climatice și evenimente meteorologice extreme, am creat condiții ideale pentru răspândirea virusurilor între populațiile animale și cele umane.
În prezent, se estimează că, la nivel global, aproximativ un miliard de cazuri de boli și milioane de decese se înregistrează în fiecare an din cauza bolilor cauzate de coronavirusuri și aproximativ 75% din bolile infecțioase care apar la om sunt zoonotice (transmise de la animale la om).
Biodiversitatea asigură un sol fertil, precum și o varietate de substanțe nutritive. Este baza majorității ramurilor industriale, a mijloacelor de trai și contribuie la echilibrul climei, prin stocarea carbonului și reglarea precipitațiilor. De asemenea, filtrează aerul și apa, atenuând dezastrele naturale, cum ar fi alunecările de teren, furtunile și fenomenele meteo extreme: “Ecosistemele sănătoase ne protejează împotriva răspândirii bolilor: acolo unde biodiversitatea autohtonă este ridicată, riscul infecției cu boli zoonotice este mai scăzut”, potrivit reprezentanților UNEP: “În medie, o nouă boală cu potențial infecțios apare, la om, o dată la patru luni, iar 75% din aceste infecții provin de la animale. Aceste boli zoonotice se pot răspândi mai ușor atunci când distrugem habitatele, prin practicarea excesivă a vânătorii și a comerțului ilegal cu animale sălbatice, deoarece expunerea noastră la agenți patogeni crește exponențial”.
Mediul înconjurător este, de asemenea, o sursă esențială a multor medicamente utilizate în medicina modernă. Patru miliarde de oameni se bazează în principal pe medicamente naturale, iar aproximativ 70 la sută dintre medicamentele pentru cancer sunt fie produse naturale, fie sintetice, inspirate de natură.
Din sutele de milioane de oameni care trăiesc în sărăcie, peste 70% depind de resursele naturale pentru a-și câștiga mijloacele de trai, fie prin agricultură, pescuit, silvicultură sau alte activități bazate pe natură.
Activitățile umane au schimbat semnificativ trei sferturi din suprafața solului și două treimi din suprafața oceanului planetar. Calota glaciară se topește la viteze uimitoare, în timp ce acidifierea oceanelor crește, amenințând productivitatea oceanului planetar.
Practic, am reușit să modificăm, în detrimentul nostru, un sistem care ne protejează și am creat condiții propice răspândirii agenților patogeni, inclusiv a coronavirusurilor.
Pe măsură ce planeta se îndreaptă către o populație de 10 miliarde de oameni, trebuie să apreciem “darurile” naturii, nu să acționăm împotriva lor.
Cercetătorii avertizează că, dacă nu ne schimbăm comportamentul față de mediul înconjurător, suntem în pericol de a ne confrunta cu tot mai multe focare de virus. Pentru a preveni viitoarele zoonoze, trebuie să abordăm cu responsabilitate atât multiplele amenințări la adresa ecosistemelor și a vieții sălbatice, inclusiv distrugerea și fragmentarea habitatului, cât și comerțul ilegal, poluarea, speciile invazive și, din ce în ce mai mult, schimbările climatice.
În caz contrar, pierderea biodiversității va avea consecințe grave asupra omenirii, inclusiv prăbușirea sistemelor alimentare și de sănătate. (surse - un.org, worldenvironmentday.global/biodiversity, wedocs.unep.org)
Documentar de ILEANA SANDU
