Miercuri au debutat lucrările Conferinței Naționale “Tehnologia & IHealth în Medicina Secolului XXI”, eveniment organizat de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) “George Emil Palade” din Târgu Mureș și Asociația Medicală Română, sub egida Academiei Române. Evenimentul științific, derulat în perioada 6-9 iulie 2022, va reuni într-un cadru interdisciplinar desfășurat pe 24 de secțiuni, medici, bioinformaticieni, specialiști IT & inginerie medicală, farmaciști, biochimiști, bioingineri, cercetători în domeniile de specialitate. Programul științific al evenimentului cuprinde următoarele secțiuni: ATI / BIOINFORMATICĂ & INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ & LASER / CARDIOLOGIE / CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ / CHIRURGIE PLASTICĂ / CHIRURGIE GENERALĂ / DIABETOLOGIE / FARMACIE / OBSTETRICĂ & GINECOLOGIE / GASTROENTEROLOGIE- HEPATOLOGIE / IMAGISTICĂ-RADIOLOGIE / MEDICINĂ DE FAMILIE & PEDIATRIE / MEDICINĂ DE LABORATOR / MEDICINĂ DE URGENȚĂ / NEUROCHIRURGIE / OFTALMOLOGIE / ONCOLOGIE / ORL / ORTOPEDIE / PNEUMOLOGIE / STOMATOLOGIE / REABILITARE MEDICALĂ / SIMULAREA MEDICALĂ / UROLOGIE.
Conferința reprezintă un eveniment științific de amploare care evaluează, prin tematica abordată în lucrările celor peste 200 de lectori participanți din țară și străinătate, simbolistica medicinei de astăzi, atât de diferită de medicina clasică prin intervenția tehnologiei în actul medical, de la diagnosticarea precoce de precizie, la tratamente și monitorizare eficace a diverselor patologii.
Rectorul UMFST: “dacă generația actuală de medici nu depune un efort de adaptare la tehnologie, va pierde trenul contemporaneității”
Rectorul UMFST) prof. dr. Leonard Azamfirei, a declarat, miercuri, în deschiderea Conferințe Naționale “Tehnologia & IHealth în Medicina Secolului XXI”, că dacă generația actuală de medici nu depune un efort de adaptare la tehnologie, va pierde trenul contemporaneității și mai ales al viitorului.
“Medicina s-a schimbat atât de mult în ultimii ani și direcția în care merge este atât de diferită față de cea în care poate ne-am format noi, cei dintr-o generație anterioară. Spun uneori - mai în glumă, mai în serios - că doctor Quinn a murit și când spun acest lucru mă refer la percepția pe care, cel puțin unii dintre noi o avem față de medicina clasică, un medic care are atașat de gât un stetoscop bun la toate, și la cardiologie, și la pneumologie, și la patologia abdominală. Stetoscopul va rămâne întotdeauna un simbol pentru medicină, dar cred că această parte a simbolisticii se schimbă de la o zi la alta. Se evaluează probabil acum medicina în cipuri și în alți termeni care sunt legați direct de tehnologie, astfel încât medicina fără tehnologie nu poate exista (...) Ne dăm seama că dacă nu facem efortul acesta de adaptare pe care generația de mai înaintea noastră o face mai cu ușurință, vom pierde trenul contemporaneității, mai ales al viitorului”, a declarat dr. Leonard Azamfirei.
Pe de altă parte, a spus rectorul UMFST Târgu Mureș, se observă cum specialități care mai demult erau clinice încep să devină din ce în ce mai tehnice, iar în unele cazuri tehnologia înlocuiește mâna doctorului.
“Cu compasiune privesc către partea chirurgicală - eu sunt anestezist și poate sunt mai legat de partea tehnică prin monitoare de ventilație mecanică - dar privesc cu simpatie la ceilalți colegi, la chirurgi, pentru că, iată chirurgia minim invazivă face pași foarte mari și tehnologia, la rândul ei, înlocuiește uneori chiar mâna chirurgului. Știu însă la fel de bine și o spun apăsat că indiferent ce se va întâmpla în tehnologia legată direct de medicină, în spatele acestei tehnologii va exista un om, va exista un medic, cineva care gândește și care face aparatele să funcționeze, algoritmele să creeze și să ne ducă spre o zonă de inteligență artificială care, oricât ar fi de performantă, niciodată nu va înlocui omul”, a arătat dr. Leonard Azamfirei.
Rectorul UMFST Târgu Mureș a mai afirmat că, în ciuda terenului câștigat de tehnologie în medicină, conferința de la Târgu Mureș are rolul de a da un mesaj de complementaritate, nu de înlocuire a ceva cu altceva.
Programul de inginerie medicală din Târgu Mureș are un potențial de dezvoltare foarte mare
Programul de inginerie medicală al UMFST are un potențial de dezvoltare foarte mare, fiind singurul din țară derulat într-o universitate cu profil medical și farmaceutic, susține rectorul Leonard Azamfirei.
“De câțiva ani ne-am extins domeniul de activitate, ne numim astăzi Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie și l-am adăugat pe unul dintre marii savanți internaționali care este George Emil Palade - sunt unele voci care spun că Palade este pentru medicină ceea ce Einstein a fost pentru fizică, un inovator și un fondator de științe noi. Dar în această structură complexă, comprehensivă pe care o are universitatea, adăugând această parte de tehnologie, pentru noi a fost extraordinar de important să inițiem un proiect care este în derulare și în creștere, și anume crearea unui program de inginerie medicală despre care suntem convinși că are un potențial de dezvoltare foarte mare. Și aceasta pentru că are o particularitate față de alte programe din România, și anume că se desfășoară în cadrul unei universități de medicină și farmacie”, a declarat prof. dr. Leonard Azamfirei.
El a adăugat că în țară mai există un program asemănător la UMF Iași, însă acela este de biotehnologie. “E important ca și la tehnologie să se predea anumite materii și de către medici și invers (...) UMFST Târgu Mureș are de trei ani un program de licență, care are un foarte mare succes, am investit foarte mult în echipamente medicale specifice, ceea ce transferă în zona tehnică ceea ce se întâmplă în mod fiziologic sau patologic în organismul uman. Plusvaloarea programului este că cei care vor deveni ingineri medicali au o interacțiune directă cu serviciile medicale și, de asemenea, cu firmele care produc tehnologie medicală, care se uită cu atenție la specialiștii pe care îi vor lua pentru a face service și instalare de echipamente medicale”, a spus rectorul Azamfirei.
UMFST are deja semnate protocoale de colaborare cu companii de industrie medicală la nivel mondial, astfel încât studenții nu au doar o pregătire teoretică sau limitată la laboratoarele de inginerie pe care le are universitatea, ci lucrează efectiv în spitale, alături de inginerii deja formați. Totodată, programul de inginerie medicală este unul dintre cele mai accesate din cadrul UMFST, întrucât există universități tehnice în țară care au această specializare, însă la Târgu Mureș este asociată componenta tehnică cu partea medicală.
“Acest congres se întâmplă la Târgu Mureș, cel puțin ca primă ediție, este un mesaj de interdisciplinaritate, dar mai ales de acoperire a majorității disciplinelor pe care le are medicina modernă”, a precizat Azamfirei.
Medicii români s-au adaptat cu dificultate la noile tehnologii
Fondatorul Universității Ovidius Constanța, dr. Vasile Sârbu, a afirmat, în cadrul conferinței, că în România există câteva spitale care au toate tehnologiile existente în lume, însă este o distanță uriașă între acestea și spitalele în care se tratează majoritatea românilor iar din acest punct de vedere, medicii români s-au adaptat cu dificultate la noile tehnologii.
“Medicii români s-au adaptat cu dificultate la noile tehnologii, care sunt foarte scumpe (...). Sunt câteva spitale care au toate tehnologiile din lume, cum ar fi Institutul Clinic Fundeni, însă la noi, nenorocirea este că între spitalele normale, cu tehnologii aduse la nivelul actual al medicinei, și spitalele obișnuite, în care se tratează românii, e o distanță uriașă. Dacă vă duceți în Franța, Germania, Anglia sau o țară dezvoltată medical, o să vedeți că și la Londra, și într-un spital mic dintr-un orășel oarecare, tehnologiile sunt la fel. Adică dispun și de CT, și de RMN, și de cateterism cardiac, și de tot ceea ce trebuie. La noi, ca să le faci pe astea, trebuie să te deplasezi către niște doctori cu nume sau către niște instituții private ori de stat, unde să-ți faci respectiva investigație”, a declarat presei, dr. Vasile Sârbu.
Doctorul a arătat că, spre exemplu, un pacient care ar dori să vadă dacă are metastaze în faza chimică, când nu se văd la RMN sau la CT, ci doar la o tehnologie foarte modernă - PET-CT, nu are acces, întrucât acest gen de aparate se găsește doar în marile centre universitare.
“Vizavi de adaptarea medicinei românești, este clar o disoluție între medicina de bază (...) Sănătății și cercetării ar trebui să i se dea din PIB-ul României cât are nevoie. Dacă vă uitați cât dă Japonia pentru cercetare, este 11%, iar România dă undeva la 2 și ceva - 3 la sută din PIB-ul ei. În al doilea rând, trebuie să coborâm de la vârful medicinei românești, care au de toate - sunt câteva centre și la noi în țară pe care le-am numi astrale, câteva, care fac genetică, transplant de celule - ca noi să avem sănătatea cât de cât egală cu a unui confrate din Germania sau Franța, trebuie să aibă acces, în orășelul lui, la tehnicile actuale”, a arătat dr. Sârbu.
Doctorul constănțean consideră că elita trebuie să se răspândească în toate spitalele și că asta înseamnă să existe endoscopiști în toate spitalele mici, să se facă puncții, să fie laboratoare în toate spitalele, inclusiv în cele mici, adică toate tehnologiile care acum le dețin doar câteva centre.
“Avem tehnologii, avem doctori, avem mâini, avem minți luminate și atunci care e problema? Avem facultăți bune, avem doctori pe care ni-i ia Apusul, se duc pentru tehnologii bune, condiții bune și salarii bune. Cum aș concluziona eu chestia asta? Plecând de la o imagine care nu-mi aparține mie, ci a pictat-o cel mai mare pictor al nostru, Nicolae Grigorescu. Cum a sintetizat el românismul nostru într-un tablou? A pictat «Carul cu boi». Avem har cu carul și ne conduc boii. Care nu fac ceea ce v-a spus eu. De ce? Știu că avem har, cu carul... Nici ăștia nu sunt boi, care ne conduc, pentru că ei ar vrea să facă, dar greutățile sunt foarte mari și puțin câte puțin să sper că vom ajunge și noi să avem aceste tehnologii în toate locurile, nu doar la Târgu Mureș, ci și la Reghin, și la Sighișoara, și la Vințu de Sus, și la Vințu de Jos”, a mai spus dr. Sârbu.
Sursa: Agerpres și blogul UMFST
