Vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR, a declarat marți seara că vor fi mai multe schimbări în viitorul Cod fiscal, acestea fiind însă discutate cu reprezentanții autorităților locale și cei din zona economică, una dintre acestea fiind taxarea jocurilor de noroc.
“A fost un proiect pus în dezbatere publică și apar alte păreri din societate. Au fost niște întâlniri cu reprezentanții primarilor, autorităților locale, cu reprezentanți din zona economică și, bineînțeles, din HoReCa. Și în astfel de situații este firesc să asculți argumentele lor și să faci eventual niște schimbări. (...) La HoReCa, concluzia este că rămâne ceea ce propune Guvernul, dar nu de la 1 august, ci de la 1 ianuarie. Până la urmă este o abordare corectă, pentru că este în desfășurare sezonul turistic, pe de o parte, pe de altă parte, legea spune să aștepți 6 luni, să nu pui în aplicare schimbările în Codul fiscal, în Codul de procedură fiscală. (...) Sunt și alte schimbări mici legate de IMM-uri, legate de microîntreprinderi, legate de jocurile de noroc, unde mergem pe o taxare mare. Acolo a fost chiar propunerea noastră și susținem - dacă taxezi munca, trebuie să taxezi și norocul, nu se poate altfel. Dar mai sunt mici modificări... până se realizează acea formă care va fi adoptată în Guvern”, a declarat Kelemen Hunor la postul B1 TV.
În ceea ce privește impozitul pe proprietate, el a arătat că au existat de la bun început niște discuții legate de pragul minim, de valoarea la care se raportează acest impozit, dacă se va lăsa pentru primari un prag minim, respectiv un prag maxim între care să decidă.
Kelemen Hunor a atras atenția, pe de altă parte, că există în București, în țară câteva cazuri, respectiv 20 - 30 de microîntreprinderi cu o singură persoană, fără niciun angajat, cu un rulaj de un milion pe fiecare, cu taxe minime de 3% și proprietar peste jumătate de cartier de blocuri construite pe microîntreprinderi.
“Nici asta nu e corect și acele chestiuni care apar permanent. Trebuie cumva filtrate, trebuie aranjate din când în când, nu e vorba să lovești în microîntreprinderi, nu e vorba să lovești în economie, dar de fiecare dată, oamenii găsesc portițe mici, sunt inventivi sau chiar portițe mari de data aceasta, și încercăm să reducem aceste posibilități. România, nedeclarat în acest moment, este într-un fel un paradis fiscal. (...) Trebuie să fim atractivi, și de aceea eu am respins să trecem la impozit progresiv, de aceea am spus că nici la dividende nu trebuie să mergem mult prea mult, 5% nu e ok, hai să mergem la 8%. Și eu aș mai fi vrut, dar nu s-a putut, să mergem și pe o taxă de solidaritate sau o suprataxare pe anumite firme, pe anumite zone, acolo unde au făcut un extra profit față de 2019, că trebuie să găsești un moment de raportare, și să dăm pentru un an, doi ani o astfel de soluție, ca să avem bani, fiindcă în pandemie erau câteva ramuri industriale economice care au câștigat”, a menționat el.
Vicepremierul a dat, în context, exemplul Spaniei, care a introdus gratuitate pe transportul feroviar intern pentru toată lumea, pe o perioadă de trei luni, pentru a veni în sprijinul oamenilor, pentru a scoate din circulație mașinile, ca să nu mai plătească oamenii combustibilul foarte, foarte scump.
“Deci nu e vorba de a importa de undeva, e o chestiune de a ajuta populația pe o perioadă limitată de timp, pe de o parte, și pe de altă parte, de a aduce bani la guvern, la bugetul național, la bugetele locale și să nu omorâm economia. (...) Eu cred că ceea ce noi în acest moment facem este să echilibrăm bugetul, să menținem economia în viață și să avem bani să ajutăm pe cei care într-adevăr au nevoie în această perioadă, fiindcă trecem printr-o perioadă foarte grea, care va dura și, din păcate, va dura mult. (...) Trebuie să menții economia, dar trebuie să menții și bugetul”, a adăugat Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, România este în continuare sub media europeană când e vorba de colectare mai ales din TVA a banilor la buget. “Și acolo trebuie să facem un efort, noi nu am făcut, din păcate, până acum. (...) În primul rând facturarea, digitalizarea. Și asta face ANAF într-un ritm foarte mare”, a menționat el. (Agerpres)
