GRECIA LE OFERĂ “AZIL TURISTIC” PENSIONARILOR GERMANI CARE SE TEM CĂ VOR TREMURA DE FRIG LA IARNĂ

Distribuie pe:

Pensionarii germani care vor să scape de creșterea costurilor energiei și de inflația galopantă sunt bineveniți în Grecia, a transmis ministrul Turismului din această țară, citat de spotmedia.ro.

Facturile la gaz s-au dublat în Germania, iar estimările arată că acestea vor fi de șapte ori mai mari decât nivelul de anul trecut. O perspectivă care le dă fiori pensionarilor germani, îngrijorați că nu se vor descurca financiar la iarnă.

În aceste condiții, ministrul grec al Turismului, Vasilis Kikilias, îi invită să petreacă anotimpul rece în țara sa, unde vor avea parte de vreme caldă, ospitalitate și prețuri mici în magazine și restaurante, relatează The Guardian.

“La toamnă și la iarnă ne-am bucura să-i primim pe pensionarii germani care își doresc să se bucure de iarna mediteraneană, cu ospitalitatea grecească, vreme blândă și un nivel ridicat al serviciilor. Vă așteptăm”, a declarat Kikilias, pentru tabloidul german Bild.

Invitația de a le acorda “azil turistic” e un mod de a le mulțumi contribuabililor germani care au susținut prin taxele plătite refacerea Greciei după criza financiară din 2008.

Primarii din toată Grecia s-au raliat apelului ministrului. Panagiotis Simandirakis, primarul orașului port Chania din Creta, a dat asigurări că insula oferă cele mai bune condiții pentru ca oamenii să supraviețuiască “crizei iernii”. De la o cafea sau o franzelă până la închirierea unei mașini, toate costurile sunt mai mici decât cele din Germania, a argumentat el.

Invitația grecilor ar putea fi interpretată ca un truc de marketing pentru creșterea turismului elen în sezonul rece, după mai mulți ani în care acest sector economic esențial a fost puternic afectat de pandemie.

Însă pensionarii germani consideră că e o idee constructivă pentru a evita efectele inflației care a ajuns la un nivel de 8%.

Asociația agențiilor de turism din Germania (VUSR) a anunțat încă din mai că Guvernul ar economisi mai mult pe termen lung, dacă ar acorda un voucher de turism de 500 de euro de persoană pentru ca germanii să plece în destinații cu vreme caldă decât să aloce subvenții pentru acoperirea costurilor energiei.

Germania riscă să se confrunte cu probleme de alimentare cu gaz la iarnă. Lucrările de întreținere a magistralei Nord Stream 1, prin care intră cea mai mare parte a gazelor naturale importate din Rusia, prin Marea Baltică, au început luni. Există temeri că Gazprom, care deține conducta, s-ar putea folosi de aceste lucrări ca pretext pentru a nu relua furnizarea.

Într-un sondaj realizat de compania Civey, două treimi din germani s-au declarat îngrijorați de întreruperea furnizării de gaze naturale în această iarnă.

ITALIA, PE MUCHIE DE CUȚIT: DACĂ ECONOMIA EI SE PRĂBUȘEȘTE, VA DOBORÎ TOATĂ ZONA EURO

La zece ani după ce angajamentul lui Mario Draghi, că va face “orice este nevoie” pentru a salva moneda euro, Italia se află din nou în mijlocul unei crize a datoriilor. Dar premierul demisionar, fost șef al Băncii Centrale Europene, s-ar putea să nu mai reușească să o rezolve de data aceasta.

Situația din țara peninsulară nu arată prea bine nici pe plan politic. Draghi și-a dat demisia, joi seara, din funcția de prim-ministru, după ce guvernul pe care îl conduce a pierdut sprijinul unuia dintre partenerii din coaliția de guvernare, însă președintele Sergio Mattarella a respins-o. Acesta i-a cerut lui Draghi să revină în Parlament pentru a verifica dacă mai are sau nu majoritate, într-o încercare de a evita o criză de lungă durată în Italia și alegeri anticipate.

ITALIA A PERFORMAT SLAB ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CREȘTEREA ECONOMICĂ

Mai mult, Italia a avut parte de două decenii în care economia a mers cu frâna de mână trasă, iar situația fiscală nu este cauza, ci consecința acestei slăbiciuni, a spus Moritz Kraemer, economist șef la LBBW, pentru sursa citată, preluată de news.ro.

Italia nu s-a confruntat cu bula imobiliară care a generat criza financiară din 2008, iar problemele sale bugetare nu au fost la fel de severe ca ale celorlalte patru țări care au trecut prin criza datoriilor acum mai bine de un deceniu - Spania, Portugalia, Irlanda și Grecia. Deci, Roma nu a fost nevoită să apeleze la sprijin financiar din partea troicii formate din Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană, situație pe care ar putea să o regrete acum.

SUPER MARIO NU PREA MAI ARE OPȚIUNI

Anterior, din postura de șef al BCE, Draghi a subliniat în mod regulat importanța reformelor fiscale și a altor reforme din partea guvernelor. Însă, în calitate de premier al Italiei, el a fost nevoit să-și petreacă o mare parte din timp fiind mediator între partide cu opinii foarte diferite asupra politicii economice, ceea ce înseamnă că nu au fost rezolvate unele chestiuni controversate care țin de reforma fiscală și a pensiilor.

Cu o coaliție de guvernare șubrezită și perspectiva organizării alegerilor generale cel mai târziu în primăvara lui 2023, șansele ca “Super Mario” să schimbe lucrurile sunt mici. Asta deși premierul a finalizat Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de aproape 200 de miliarde de euro și a asigurat un început solid pentru implementarea sutelor de proiecte și inițiative. Acestea sunt însă modificări la scară mică, iar multe dintre ele au ca termen de îndeplinire finalul anului 2025.

Banii, care provin din granturi și împrumuturi ieftine, ar putea reprezenta un colac de salvare pentru Italia, dacă va fi nevoie să-și restrângă bugetul. Însă bilanțul țării în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene este dezastruos. A reușit să cheltuiască doar jumătate din fondurile puse la dispoziție în ultimul exercițiu bugetar, având a doua cea mai mică absorbție după Spania.

GERMANIA ÎȘI REACTIVEAZĂ CENTRALELE PE CĂRBUNE

Guvernul german a aprobat o reglementare ce permite revenirea la punerea în funcțiune a termocentralelor pe bază de cărbune și petrol, pentru a economisi gazele naturale.

Termocentralele, menținute în rezerva strategică a Germaniei, vor putea funcționa astfel temporar până la sfârșitul iernii viitoare, relatează agenția EFE, preluată de news.ro.

Germania caută să-și diminueze dependența față de gazul rusesc, dar alternativele, în special gazele naturale lichefiate, sunt mai scumpe și costurile energetice sunt deja în creștere.

Germania este foarte dependentă de materiile prime energetice rusești. Înaintea războiului început în februarie ea importa din Rusia 55% din necesarul său de gaze naturale, procent diminuat între timp la 35%.

Dar scăderea recentă a livrărilor de gaze rusești amenință obiectivul țărilor europene de a-și umple depozitele de gaze până în noiembrie.

“Dorim să economisim gaze acum pentru a ne umple depozitele în perspectiva iernii. Ne vom spori în acest mod precauțiile și ne vom proteja în fața unei acutizări a situației actuale pe piața energetică”, a motivat reactivarea centralelor pe cărbune ministrul german al Economiei, Robert Habeck.

Dar “obiectivul prioritar de a finaliza renunțarea la cărbune în Germania până în 2030 nu va fi afectat de această măsură temporară”, asigură Ministerul german al Economiei și Protecției Climei.

JURNALISTA RUSĂ MARINA OVSIANNIKOVA, ELIBERATĂ DUPĂ CE A FOST ARESTATĂ PENTRU SCURT TIMP

Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, devenită celebră după ce a intrat în direct în emisie la televiziune cu o pancartă prin care critica ofensiva Moscovei în Ucraina, a anunțat ieri că a fost eliberată la câteva ore după arestarea sa, informează AFP și Reuters.

“Sunt acasă. Totul este bine”, a scris ea pe Facebook în timpul nopții. “De acum știu că e mai bine să ies din casă cu pașaportul și un rucsac”, a adăugat ea.

Înainte de aceasta, ea postase pe Facebook o fotografie cu ea și doi câini, scriind că imediat ce a ieșit din casă, pentru o plimbare cu câinii săi, a fost “abordată de oameni în uniformă”. “Acum sunt la Ministerul de Interne din Krasnoselski”, a adăugat ea, cu referire la o secție de poliție dintr-un district din Moscova.

Acest cap de acuzare, introdus după lansarea intervenției militare ruse în Ucraina, este pasibil de o pedeapsă grea cu închisoarea. Deocamdată, autoritățile ruse nu au anunțat declanșarea unei anchete penale împotriva jurnalistei Marina Ovsiannikova.

Ovsiannikova a devenit faimoasă în întreaga lume la mijlocul lunii martie, după ce a apărut la știrile de seară pe platourile de filmare ale unui canal de televiziune pro-Kremlin, pentru care lucra atunci, purtând o pancartă care critica ofensiva în Ucraina și “propaganda” mass-media controlate de putere. (AGERPRES)

Lasă un comentariu