Potrivit unor date noi, citate de viata-medicala.ro, pacienții cu obezitate care urmează un program de scădere în greutate bazat pe restricție calorică au rezultate similare cu cei care apelează la postul intermitent.
La nivel mondial, obezitatea este cea mai frecventă afecțiune metabolică, fiind considerată o problemă de sănătate publică majoră, asociată adesea cu boli cronice - cardiovasculare, diabetul zaharat sau apneea în somn. Restricția zilnică de calorii este o strategie primară bine stabilită pentru pacienții cu obezitate. Însă cele mai multe studii care au avut ca obiectiv evaluarea abordărilor dietetice menite să determine scăderea pon-derală au raportat valori modeste în ce privește scăderea medie în greutate (sub 5%) după 12 luni. Consumarea alimentelor într-un anumit interval de timp, cunoscută sub denumirea de “post intermitent”, este o metodă care a câștigat popularitate prin faptul că este o strategie simplă ce poate spori aderența. Mai multe studii clinice au demonstrat că aceasta are efecte benefice în ceea ce privește scăderea în greutate, însă nu au furnizat suficiente informații despre eficacitatea și siguranța ei pe termen lung.
De aceea, a fost efectuat un studiu clinic randomizat care a avut ca obiectiv evaluarea efectelor asupra scăderii în greutate, dar și influența asupra factorilor de risc metabolici, comparativ cu dieta bazată pe restricție calorică, în rândul pacienților cu obezitate.
Cei 139 de participanți înscriși în studiu au fost repartizați unui regim alimentar cu restricții de timp (consumul alimentelor fiind permis doar între orele 8 și 16), respectiv unui regim alimentar cu restricție calorică. Pe parcursul a 12 luni, bărbații au fost instruiți să urmeze o dietă de 1.500 - 1.800 kcal/zi, iar femeile o dietă de 1.200 - 1.500 kcal/zi.
La 12 luni, rezultatul primar, modificarea mediană a greutății față de momentul inițial, a fost de -8,0 kg în grupul cu restricție de timp și de -6,3 kg în grupul cu restricție calorică, prin urmare, nu a existat o diferență semnificativă între cele două grupuri în ceea ce privește modificarea greutății. Cercetarea dovedește că regimul alimentar prin restricție de timp nu a determinat o scădere ponderală mai mare comparativ cu regimul alimentar prin restricție calorică zilnică. În plus, cele două regimuri au produs efecte similare în ceea ce privește scăderea grăsimii corporale, grăsimii viscerale, a tensiunii arteriale, a nivelurilor de glucoză și de lipide în perioada de studiu, menționează sursa citată.
Dr. MIRCEA GHERMAN, Medic specialist de medicină generală
