Un proiect Erasmus+, cinci licee partenere din cinci țări, cinci activități internaționale, desfășurate în format fizic, zeci de elevi și profesori participanți la mobilități, multe activități locale, zeci de prietenii, entuziasm fără limite. Ankara, Messina, Kavala, Pilsen, Târgu Mureș unite într-un proiect dedicat interculturalității.
Proiectul Erasmus+ KA229 “Diferiți, dar împreună”, coordonat de Liceul Tehnologic “Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș, având ca parteneri patru licee din Grecia, Italia, Republica Cehă și Turcia, a ajuns la final. Cele patru școli din proiect au fost: 4 EPAL Kavalas din Kavala, Institutul de Instruire Superioară Verona Trento din Messina, Școala Vocațională Secundară de Inginerie Electrică din Pilsen și Liceul Anatolian “Suleyman Demirel” din Ankara.
Parcursul proiectului a avut propriile provocări, de factură externă, pentru că așa cum toată lumea s-a oprit din cauza pandemiei de Covid, la fel a făcut și proiectul nostru. Din fericire, cei doi ani inițial programați au putut deveni trei, prin aprobarea extinderii proiectului de către ANPCDEFP, instituția care administrează proiectele din programul Erasmus+. Din dorința de a desfășura fizic activitățile internaționale, care sunt miezul oricărui proiect Erasmus+, în perioada pandemiei s-au desfășurat activități online, care au avut menirea de a menține legăturile dintre școli, iar toate cele cinci activități internaționale au fost amânate pentru ultimul an de proiect. A venit apoi războiul din țara vecină, care, din păcate, și-a pus și el amprenta asupra proiectului. Aceste două mari provocări ne-au făcut ca, la finalul proiectului, să fim și mai mulțumiți de finalizarea lui, deoarece am simțit mereu că avem datoria ca, într-o lume care se zbate în atâta nefericire, noi să profităm în sens pozitiv de șansa care ne-a fost dată și să fim cu atât mai recunoscători pentru ceea ce avem.
Finalul proiectului aduce un moment de bilanț, în care, desigur, contorizăm indicatorii specifici, dar mai mult contorizăm amintirile de neuitat, emoțiile trăite, prieteniile făcute, dezvoltarea personală a fiecărui participant la proiect. Momentele reper din acest proiect au fost încărcate de emoție și de bucurii. Ne amintim cu drag de ziua dedicată picturii murale din curtea liceului nostru, în care, la sfârșitul zilei, pictura era gata, dar nu prea îți dădeai seama cum s-a petrecut această minune, pentru că ai avut tot timpul impresia că elevii doar au stat de vorbă, au râs, au dansat, au cântat și mai mult s-au jucat cu pensulele decât să fi pictat. Câtă bucurie a fost apoi pe scena Ansamblului Mureșul, unde elevii noștri, alături de cei turci, cehi și greci, au dansat împreună dansuri tradiționale românești! Câtă tristețe a fost la finalul mobilității din Messina, când părinții elevilor italieni și-au susținut moral copiii după șiroaiele de lacrimi plânse la plecarea musafirilor deveniți deja prieteni. Câtă bucurie în bătaia cu zăpadă de pe vulcanul Etna! Câtă curiozitate era în toți participanții la intrarea în moscheele din Turcia, cu câtă sfială pășeam în lăcașuri de cult total diferite de cultura noastră! Câte sute de fotografii am făcut cu toții în ziua dedicată Pragăi, cum am urmat ghidul pas cu pas în timp ce participam la ghidajul interactiv și câștigam magneți pentru răspunsurile corecte la întrebări! Apoi entuziasmul de a finaliza fiecare zi la plajă în Grecia, după zile petrecute prin biserici, muzee și mănăstiri! Fiecare etapă a proiectului a fost însoțită de provocări emoționale: unii erau la prima călătorie cu avionul sau la prima călătorie cu ferryboat-ul, alții prima dată plecați mai multe zile cu persoane care nu făceau parte din familie, unii erau pentru prima dată într-o țară străină, prima dată când vorbeau cu elevi din alte țări, prima dată când vizitau o școală din altă țară. Și pentru profesori a fost la fel de provocator: prima dată cu un grup de elevi în străinătate, uneori cu emoții mari la trecerea controlului vamal, cu starea de tensiune prelungită multe zile după revenirea din mobilitate, când încă mai ai impresia că ai de supravegheat un grup de adolescenți pe care părinții i-au lăsat în grija ta. Și iată-ne acum aici, la final de proiect, cu prieteni profesori și cu prieteni elevi din alte patru țări, cu planuri viitoare de a ne vizita, de a continua proiecte de colaborare.
Desigur, partea vizibilă a proiectului este și partea mai spectaculoasă a acestuia. Ceea ce nu se vede sunt nopțile nedormite, teancurile de portofolii, stresul și multele ore de muncă ale unei echipe de profesori. Este însă reconfortant să știi că ai lucrat într-o echipă de colegi minunați, că ai avut alături elevi de senzație, că în fiecare etapă a proiectului ai descoperit empația celorlalți și dorința de a ajuta, de a colabora, de a scoate la iveală ce e mai bun din ei.
Datorită efortului unei echipe de cadre didactice, un proiect Erasmus+ a ajuns la final cu succes. Nostalgia legată de finalizarea proiectului se compensează acum prin planurile de viitor pe care le avem deja cu liceele partenere și cu gândul cald că profesorii de la cinci licee au reușit să creeze pentru elevii lor momente reper în viața lor de liceeni.
Ne luăm ,,La revedere!” de la proiect spunând, așa cum elevii noștri i-au învățat pe toti ceilalți elevi din Turcia, Grecia, Italia, Republica Cehă: ,,It's not goodbye, it's see you later.”
Prof. ROXANA HOBAI
