Dacă un medic își investighează un pacient în spitalul public și apoi îl chemă pe acesta pentru diverse servicii medicale în zona privată, acesta este un conflict de interese, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
“E o problemă la care tot ne gândim, sunt diverse dezbateri în zona publică, nu neapărat medicală, dar și în zona medicală, legat de această combinație de slujbe în sectorul privat și în sectorul public. Cred că lucrurile trebuie, nu știu dacă trebuie neapărat separate - adică să spunem ori la public, ori la privat - dar trebuie foarte clar să eliminăm conflictele de interese. Cred că aici este primul lucru.
Conflictul de interese, vă dau un exemplu în care un pacient este primit în zona publică și îndrumat spre zona privată unde practică aceeași persoană, ăsta e un conflict de interese în mod evident și trebuie să găsim resurse să eliminăm acest tip de conflicte de interese fie printr-o legislație, fie prin educație, prin im-plicarea organizațiilor profesionale.
E ușor de zis, poate că e mai greu de pus în practică. Eu totuși nu pot să cred că un om poate să fie lipsit de amabilitate atunci când lucrează în sectorul public și foarte drăguț, foarte amabil când lucrează în sectorul privat. Eu nu cred că și un medic care în sectorul public se poartă urât și își îndrumă pacientul către sectorul privat nu cred că are succes”, a declarat Alexandru Rafila, joi seară, la Euronews România.
Ministrul a subliniat că sunt sisteme sanitare care delimitează clar activitatea în unitățile publice de cea din spitalele private, însă a arătat că, ținând cont de nevoia de servicii medicale, în România ar fi cel mai probabil greu de luat o astfel de decizie.
“Noi trebuie să facem în așa fel încât pacienții care nu au bani, dar plătesc asigurări direct sau indirect (...) să primească servicii medicale de calitate. Ar fi o abordare demagogică să vă spun că peste tot serviciile medicale sunt identice, sau aproape identice”, a adăugat ministrul.
Rafila a spus că managerii spitalelor trebuie să “imprime” personalului sanitar dorința de a pune pacientul în centrul actului medical, el afirmând că, în lipsa empatiei, “se perpetuează neîncrederea” pacientului în cadrele medicale, fie că este vorba despre medici, asistenți sau infirmieri.
Ministrul a ținut să sublinieze și importanța implicării autorităților locale în dezvoltarea unităților sanitare din sistemul public, el arătând că autoritățile locale au mai multe fonduri pentru investiții în spitale comparativ cu Ministerul Sănătății.
RAED ARAFAT: SISTEMUL DE URGENȚĂ ROMÂNESC - INTERDEPENDENT; DACĂ ÎL ATINGI, POSIBIL SĂ CADĂ CA UN DOMINO
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a atras atenția sâmbătă că o posibilă modificare “fără niciun motiv” a sistemului medical de urgență românesc, care a funcționat “eficient” în pandemie, ar putea conduce la prăbușirea acestuia, asemenea unui domino.
“Când gândim reziliența sistemului sanitar nu putem să o facem pe bucăți, ci în întregul său. Luăm sistemul de urgență unde sunt multe discuții acum. (...) Sistemul medical de urgență în România s-a dezvoltat după un anumit model, cu foarte multe interdependențe. SMURD e dependent de UPU, este dependent de aviația Ministerului de Interne, de pompieri, ca să funcționeze. Este o entitate interconectată. Este interconectat și cu serviciile de ambulanță cu care lucrează împreună pe teren. Este un sistem funcțional care s-a dovedit a fi foarte eficient în timpul pandemiei. Venim acum și spunem: vrem să schimbăm. Ok. Schimbăm. Dar venim cu ceva mai bun decât am avut, cu ceva care ar funcționa mai bine? Odată ce ai creat un sistem, dacă îl atingi undeva și greșești că l-ai atins acolo, tot sistemul cade precum dominoul”, a afirmat Raed Arafat, la Black Sea and Balkans Security Forum.
El a explicat că la reconstruirea sistemului se va pierde ceea ce s-a câștigat anterior.
“Va trebui să începi să îl construiești din nou și s-ar putea să nu reușești să faci același lucru și să pierzi ceea ce ai câștigat în sistemul respectiv. (...) Sistemele care se dovedesc că funcționează în timpul unui dezastru vor trebui întărite și introduse lecțiile învățate și îmbunătățite prin lecțiile învățate. Nu trebuie venit și reformat de la zero fără absolut niciun motiv. Și nu vorbesc numai de sistemul de urgență, ci de orice sistem”, a spus Raed Arafat, citat de Agerpres.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a pledat pentru constituirea de stocuri și a arătat că unele dintre acestea au fost folosite în criza refugiaților din Ucraina.
“Noi ne-am pregătit foarte mult în ultimii ani pe partea de protecție civilă și am cumpărat echipamente despre care ni s-a spus că nu ar fi trebuit să le cumpărăm pentru că sunt bani pierduți: generatoare electrice de mare capacitate, tabere pentru persoane care rămân fără adăpost și ne-am trezit cu taberele folosite în criza refugiaților. Noi nu le-am planificat pentru asta, dar le aveam de doi ani și de aceea am putut să reacționăm imediat”, a adăugat Arafat.
El le propune companiilor să își constituie un “cont de reziliență” pentru a nu renunța la personalul calificat în perioadele de criză.
Un exemplu dat de Raed Arafat este cel din industria aeroporturilor, după pandemie, când mii de bagaje au fost pierdute din cauza lipsei de personal pentru că cei la care s-a renunțat la începutul crizei COVID nu au mai vrut să revină, iar instruirea unui nou personal necesită timp.
“Dacă am lua o decizie undeva ca 1% din profitul anual să fie pus într-un cont intangibil pentru a face față dezastrelor - în loc să dăm afară oamenii dintr-o firmă, prin acești bani îi ținem pe perioada unei crize, trei, patru, cinci, șase luni, și îi plătim cu 70% din salariu, dar nu îi dăm afară. Acest cont să fie numit contul pentru reziliență. Am ieși mult mai repede dintr-un dezastru decât dacă în timpul dezastrului dăm afară tot personalul dintr-o companie, după care încercăm să o construim din nou când trece dezastrul. Dar astfel de lucruri trebuie să fie gândite din timp. Din punctul de vedere al cuiva care lucrează în domeniul protecției civile și în sistemul medical de urgență înseamnă pregătirea mentalității, continuității sistemului. Și asta înseamnă finanțare previzibilă, adecvată și înțelegerea mecanismului de pregătire - de ce trebuie să ai stocuri, redundanță, cheltuieli pe care nu poți să le justifici prin cost eficiență doar din punct de vedere al bussiness-ului și trebuie să te gândești din punct de vedere al funcționalității societății în timpul unei provocări”, a explicat Raed Arafat. (Agerpres)
ZELENSKI ÎI CERE ȘEFEI COMISIEI EUROPENE SĂ PREGĂTEASCĂ AL OPTULEA PACHET DE SANCȚIUNI, CARE SĂ INCLUDĂ INTERDICȚIA DE A ELIBERA VIZE PENTRU CETĂȚENII RUȘI
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să pregătească cel de-al optulea pachet de sancțiuni.
Liderul de la Kiev tocmai a scris pe Twitter că a vorbit la telefon cu ea și a discutat despre ajutorul financiar pentru țara sa, precum și despre faptul că a cerut ca orice sancțiuni să includă interdicția de a elibera vize pentru cetățenii ruși.
Zelenski a declarat că cele două părți s-au coordonat, de asemenea, asupra unor măsuri pentru a limita profitul excesiv al Rusiei din vânzările de petrol și gaze.
“Am avut o conversație telefonică cu președintele Comisiei Europene Von der Leyen. Am discutat despre alocarea următoarei tranșe de ajutor macrofinanciar UE cât mai curând posibil. Am subliniat necesitatea de a pregăti cel de-al 8-lea pachet de sancțiuni, inclusiv interzicerea eliberării de vize pentru cetățenii ruși.
Ne-am coordonat cu Von der Leyen asupra unor măsuri pentru a limita profiturile excedentare ale Rusiei din vânzarea de petrol și gaze. Am luat în considerare posibilitatea unei evaluări rapide de către Comisia Europeană imediat ce Ucraina îndeplinește cele șapte recomandări”, se arată în postarea lui Zelenski.
UCRAINA AȘTEAPTĂ SĂPTĂMÂNA ACEASTA UN AJUTOR FINANCIAR EUROPEAN DE 5 MILIARDE DE EURO
Ucraina așteaptă să primească săptămâna aceasta din partea Uniunii Europene un ajutor financiar de cinci miliarde de euro, destinat susținerii economiei și armatei sale, precum și pregătirilor pentru sezonul de iarnă, a declarat duminică premierul ucrainean Denis Șmigal, aflat într-o vizită în Germania, relatează Reuters.
Războiul provocat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei secătuiește resursele financiare ale Kievului, care a cerut în mod repetat ajutoare financiare din partea UE, SUA și creditorilor internaționali.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că în urma agresiunii militare ruse, deficitul bugetar al Ucrainei a ajuns la circa 5 miliarde de dolari lunar.
Sosit sâmbătă la Berlin, premierul Denis Șmigal urmează să se întâlnească cu cancelarul Olaf Scholz și cu alți oficiali germani.
Noul pachet de asistență financiară oferit de UE “va ajuta la asigurarea stabilității economiei noastre, la susținerea armatei și (...) pregătirea sezonului (în care este nevoie n.red.) de încălzire”, a declarat premierul ucrainean înaintea întâlnirii cu președintele german Frank-Walter Steinmeier.
Ucraina mai așteaptă din partea Germaniei să-i furnizeze toamna aceasta sisteme moderne de apărare antiaeriană, a menționat de asemenea Șmigal.
Creditorii externi ai Ucrainei au acceptat luna trecută cererea acesteia de a îngheța timp de doi ani plăți în contul unor obligațiuni internaționale în valoare de circa 20 de miliarde de dolari, modalitate prin care guvernul de la Kiev a evitat intrarea în incapacitate de plată.
(AGERPRES)
