Conform prospectului publicat pe pagina MF, instituția a programat în august licitații pentru trei emisiuni de certificate cu discount, în data de 4 august, pentru o emisiune în valoare de 400 milioane de lei, cu scadența în 27 februarie 2023, în 11 august pentru o emisiune de 300 milioane de lei, cu scadența în 28 noiembrie 2022, și în 18 august pentru o emisiune de 400 milioane de lei, cu scadența în 26 iulie 2023.
De asemenea, pe parcursul lunii august vor fi lansate zece emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,9 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (585 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de 500 milioane de lei, în zilele de 1, 4 și 8 august (două), două pentru emisiuni de 400 milioane de lei în zilele de 1 și 25 august, trei pentru emisiuni de 300 milioane de lei în 11, 22 și 29 august și una pentru o emisiune de 200 milioane de lei, în 18 august. (Agerpres)
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna august 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de cinci miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 585 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.
Suma totală, de 5,585 miliarde de lei, este cu 1,335 miliarde de lei peste cea din iulie, de 4,25 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
CREȘTERI DE TAXE ȘI IMPOZITE DE LA 1 AUGUST, DECISE DE GUVERNUL CIUCĂ: SE MAJOREAZĂ ACCIZELE LA ȚIGĂRI ȘI CONTRIBUȚIILE LA CONTRACTELE PART-TIME
Majorarea accizelor la tutun și băuturi alcoolice, creșterea impozitelor pe veniturile din jocuri de noroc și raportarea la salariul minim a contribuțiilor sociale pentru contractele part-time sunt câteva dintre modificările fiscale care se vor aplica din 1 august, potrivit unei analize Agerpres.
Potrivit Ordonanței 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuția de asigurări sociale și cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.
De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care elevii, studenții cu vârsta până la 26 de ani, persoanele cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de baza minim brut pe țară.
În ceea ce privește veniturile din jocuri de noroc, cotele de impozit vor fi modificate astfel: 3% până la 10.000 lei inclusiv; 300 lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 lei; 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 lei. Impozitul datorat se va determina la fiecare plată.
Pentru țigarete, acciza totală se majorează la 594,97 lei/1.000 țigarete, de la 563,97 lei/1.000 țigarete.
Printre modificările care vor intra în vigoare de la 1 august se numără și reducerea la 10.000 de lei a pragului pentru acordarea facilităților fiscale în industria alimentară și în domeniul construcțiilor.
IOHANNIS: ROMÂNIA VA CONTINUA SĂ APERE DREPTURILE ȘI INTERESELE MINORITĂȚILOR SALE
România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale și să depună eforturi pentru a construi o societate cât mai incluzivă și tolerantă, a afirmat, duminică, președintele Klaus Iohannis, citat de Agerpres.
“În România anului 2022, cultura și tradițiile minorităților naționale sunt apreciate și promovate, iar plusvaloarea adusă de acestea este recunoscută de societate. Într-o societate modernă și democrată, dialogul intercultural este în firescul lucrurilor și devine sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale și să depună eforturi pentru a construi o societate cât mai incluzivă și tolerantă”, a declarat Iohannis la Festivalul “Săptămâna Haferland” de la Criț, județul Brașov.
Șeful statului a spus că “devas-tatoarele” consecințe ale războiul dus de Rusia în Ucraina asupra zonei de patrimoniu “ne în-tăresc solidaritatea în jurul valorilor și principiilor democratice”.
“Războiul dus de Federația Rusă în Ucraina și consecințele devastatoare ale acestuia, inclusiv ale zonei de patrimoniu, prin distrugerea instituțiilor culturale și a monumentelor istorice ucrainene ne întăresc solidaritatea în jurul valorilor și principiilor democratice și ne determină să prețuim mai mult moștenirea istorică și culturală pe care am primit-o de la înaintașii noștri”, a arătat președintele Iohannis.
El a adăugat că autoritățile publice, îndeosebi cele locale, împreună cu cetățenii, trebuie să înțeleagă că au responsabilitatea de a contribui la păstrarea tradițiilor și la protejarea autenticității peisajului cultural, pentru a oferi viitoarelor generații oportunitatea de a-și cunoaște, înțelege și valorifica rădăcinile identitare.
Potrivit lui Klaus Iohannis, tradițiile și cultura României devin un activ economic esențial în atragerea de investiții.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
PREȚURILE OBȚINERII RECOLTEI DE GRÂU MAI MARI = PÂINE MAI SCUMPĂ
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, estimează că pâinea va costa mai mult în acest an, întrucât toate costurile de producție sunt mai mari, inclusiv cele de obținere a recoltei de grâu.
Potrivit ministrului, fermierii vor vinde grâul la un preț majorat pentru a putea să își acopere cheltuielile de până acum și a continua să cultive terenurile agricole.
“Grâul este mai scump acum pentru că s-a produs mai scump. Eu nu sunt adeptul celor care spun că piața face prețul. Nu, piața stabilizează prețul, dar prețul este făcut din elementele de cost, iar fermierii lucrează cu o motorină mai scumpă, cu îngrășăminte mai scumpe, cu insectofungicide mai scumpe, cu forță de muncă mai scumpă. (...) Fermierii sunt extrem de ponderați în a solicita prețuri mari. Ei nu solicită prețuri mari că doresc, ei solicită doar prețul prin care să poată să își recupereze cheltuielile pe care le-au făcut, în așa fel încât să poată lucra în continuare terenul respectiv. Pentru că, dacă se oprește producătorul, sigur că nu avem pâine în România. Și să nu oprim producătorul, să avem pâine în România - e adevărat, mai scumpă, datorită procesului tehnologic și elementelor de cheltuieli respective, care se înmănunchează în costul de producție la sfârșitul realizării produsului ca atare”, a declarat Daea sâmbătă, preluat de Agerpres.
Ministrul Agriculturii a mulțumit fermierilor pentru efortul din acest an și a reiterat faptul că producția de grâu obținută acoperă necesarul intern și permite inclusiv exportarea unor cantități.
ROMGAZ A FINALIZAT ACHIZIȚIA PARTICIPAȚIEI EXXON ÎN PROIECTUL NEPTUN DEEP DIN MAREA NEAGRĂ
Tranzacția finalizată ieri, 1 august 2022, a fost condiționată de îndeplinirea condițiilor suspensive prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 3 mai 2022, între S.N.G.N. Romgaz S.A. și vânzători. Toate condițiile suspensive au fost îndeplinite cu succes, în raport cu prevederile din contract”, se precizează în comunicatul companiei.
Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, finalizarea tranzacției este un pas important în obținerea independenței energetice a României, într-un moment dificil nu doar pentru țara noastră, ci pentru întreaga Europă.
La rândul său, directorul General al Romgaz, Aristotel Jude, consideră că proiectul Neptun Deep
are o importanță strategică pentru România în vederea asigurării securității energetice a țării. În perioada imediat următoare vor fi continuate formalitățile necesare în vederea asigurării nevoii de finanțare a cotei de participare a Romgaz la dezvoltarea proiectului Neptun Deep.
Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a anunțat, în 28 iulie, că decizia finală în privința investiției în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră ar putea fi luată la jumătatea anului 2023.
Romgaz este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România. Acționar principal este statul român, cu o participație de 70%. (Agerpres)
RELUAREA EXPORTURILOR DE CEREALE UCRAINENE
Reluarea exporturilor de cereale ucrainene, pentru prima dată după începerea invaziei ruse, este “o ușurare pentru lume”, a reacționat luni ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, potrivit AFP și DPA.
“Lumea răsuflă ușurată în această zi, în special amicii noștri din Orientul Mijlociu, Asia și Africa, întrucât primele cereale ucrainene părăsesc Odesa după luni de blocadă rusă. Ucraina a fost întotdeauna un partener de încredere și va rămâne așa dacă Rusia respectă partea sa de acord”, a scris Kuleba pe Twitter.
El a precizat că nava Razoni este încărcată cu 26.000 de tone de porumb și că alte 16 nave așteaptă deja în porturi de la Marea Neagră să plece.
Ministerul Apărării turc a anunțat că Ucraina a reluat luni exporturile de cereale pe mare odată cu plecarea unei nave încărcate cu porumb din portul Odesa, în conformitate cu termenii unui acord internațional semnat la Istanbul cu Rusia.
“Nava cargo Razoni, sub pavilion panamez, a părăsit portul Odesa la ora 06:17 GMT, cu destinația portul Tripoli din Liban. Nava este așteptată să sosească la Istanbul în data de 2 august și își va continua marșul spre destinație, după inspecțiile care vor fi efectuate la Istanbul”, a adăugat ministerul citat.
Rusia și Ucraina au semnat în 22 iulie, la Istanbul, un acord cu privire la instaurarea unor culoare securizate cu scopul de a permite exportul de cereale blocate în Ucraina. Acordul va fi valabil timp de 120 de zile, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte.
Navele și încărcătura ar urma să fie inspectate la Istanbul, sub autoritatea Centrului comun de coordonare (CCC), care a fost inaugurat oficial săptămâna trecută în metropola turcă, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina și Rusia, cu medierea Turciei și a ONU.
Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată și nejustificată contra Ucrainei. Moscova susține că este vorba despre o “operațiune militară specială de denazificare” a țării vecine și de protejare a comunității rusofone din estul Ucrainei. (Agerpres)
UNGARIA A RENUNȚAT LA PLAFONAREA PREȚULUI LA CARBURANȚI PENTRU FIRME DIN CAUZA PENURIEI DE MOTORINĂ. MĂSURA FUSESE DECISĂ ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ. ÎN ROMÂNIA, CIOLACU ȘI PSD CER INSISTENT PLAFONAREA
Guvernul Ungariei a decis să renunțe la plafonarea prețului la carburanți pentru companiile deținute de firme, cu excepția taximetrelor și mașinilor agricole, anunță presa de la Budapesta. Plafonarea prețului la carburanți mai este acum valabilă doar pentru persoanele fizice care dețin un autoturism.
Guvernul Viktor Orban a decis plafonarea prețurilor la benzină și motorină la 480 de foriți per litru în noiembrie anul trecut, când Viktor Orban era în plină campanie electorală pentru alegerile generale. Prețul plafonat este de circa 6,3 lei per litru de motorină, iar prețul normal este de 738 forinți per litrul de motorină, adică 9 lei.
Decretul publicat în monitorul oficial prevede și eliberarea din rezerva strategică a unei cantități importante de carburanți pentru a contracara penuria, precum și creșterea taxelor pentru companiile petroliere.
Ulterior, legislația s-a modificat, fiind aplicată doar pentru mașinile înmatriculate în acea țară, deoarece se făcea un turism al carburanților.
Analiștii și companiile care dețin benzinării au avertizat încă de anul trecut că plafonarea prețului este o măsură nesustenabilă, cu atât mai mult cu cât Ungaria este net importator de produse petroliere. Presa independentă de la Budapesta a scris în repetate rânduri că e
vorba despre o măsură cu caracter electoral, menită să îi asigure premierului populist Viktor Orban simpatia electoratului.
Vineri, șeful companiei MOL, cea mai mare companie petrolieră din Ungaria, a avertizat guvernul într-o ieșire publică despre iminenta penurie de motorină din țară din cauza refuzului furnizorilor de a mai vinde combustibil în această țară.
Modelul plafonării prețurilor din Ungaria a făcut discipoli și în România, unde Marcel Ciolacu și alți lideri PSD au cerut în repetate rânduri același tip de măsură, respinsă însă de PNL.
“Este evident că trebuie venită cu o plafonare clară a prețului, în limite și să aibă toate companiile o marjă de profit, că nimeni nu face muncă voluntară”, spune Marcel Ciolacu, preluat de g4media.ro
