De când președintele rus Vladimir Putin a anunțat mobilizarea a aproximativ 300.000 de rezerviști care urmează să fie trimiși la luptă în Ucraina, zeci de mii de ruși încearcă să părăsească țara pentru a nu fi recrutați. Mulți au plecat în fostele republici sovietice Georgia sau Kazahstan, în timp ce mulți alții încearcă să ajungă în Uniunea Europeană prin Finlanda, țară care împarte o lungă graniță terestră cu Rusia.
Țările europene par să nu ajungă la consens cu privire la modul în care trebuie să se comporte atunci când vine vorba de acceptarea în UE a cetățenilor ruși. Vineri, au sosit indicații de la Comisia Europeană, care sugerează o abordare restrictivă, care propune să se facă o distincție între cine are motive concrete să părăsească Rusia și cine nu: o sarcină dificilă și laborioasă dacă fluxurile ar crește semnificativ. Se pare, însă, că chiar și prelungirea și îngreunarea procedurilor de intrare ar putea fi considerate un rezultat satisfăcător pentru instituțiile europene, cel puțin pentru moment.
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat vineri că statele membre ar trebui să efectueze “un control laborios atunci când evaluează cererile de viză de la cetățenii ruși și verificări riguroase la frontierele externe ale Uniunii”. Potrivit lui Johansson, în practică, statele ar trebui să evalueze, de la caz la caz, dacă cetățenii ruși pot intra în UE: “a avea o viză valabilă nu este suficient pentru a avea acces la spațiul Schengen sau în Uniunea Europeană”.
Johansson a precizat că nu este vorba de o directivă oficială, dar pare să aprobe deciziile acelor țări care au decis în ultimele zile să introducă restricții pentru rușii care doresc să intre în Uniune pentru turism. Potrivit lui Johansson, vizele jurnaliștilor și dizidenților ruși ar trebui să aibă prioritate, limitându-le pe cele pentru persoanele care călătoresc oficial ca turiști.
Germania și Franța s-au arătat până acum favorabile politicilor de acceptare: ministrul german de interne Nancy Faeser a spus că “oricine se opune cu curaj regimului lui Putin și, prin urmare, este în pericol grav, poate cere azil din motive de persecuție politică”.
În Franța, unii membri ai Senatului au susținut că Uniunea Europeană are datoria de a-i ajuta pe cei care fug de regimul rus și au spus că refuzul de a face acest lucru riscă să faciliteze retorica propagandistică a lui Putin despre ostilitatea Occidentului față de Rusia. Chiar și președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a arătat deschis să-i accepte pe ruși deoarece Uniunea Europeană trebuie să se arate “deschisă celor care nu vor să fie exploatați de guvernul de la Moscova”.
Dar alte țări europene au adoptat poziții mult mai dure, în special țările baltice, și anume Lituania, Letonia și Estonia. Ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis spune că “rușii trebuie să rămână acolo unde sunt și să lupte împotriva lui Putin”. Omologul său leton, Edgars Rinkevics, a declarat că primirea rușilor prezintă “riscuri semnificative” pentru securitatea întregii Uniuni Europene. De asemenea, Rinkevics i-a criticat pe ruși pentru că au decis să ia poziție împotriva războiului abia acum, când riscă să fie afectați, personal, de acest conflict, tolerând crimele comise de guvernul lor în Ucraina, în ultimele luni. Rinkevics a adăugat că “este plin de țări din afara Uniunii Europene” în care rușii se pot deplasa. Ministrul de Interne al Estoniei, Lauri Laanemets, a adoptat poziții similare.
Nu este încă suficient de clar dacă Uniunea Europeană va decide să abordeze această problemă prin definirea unei poziții comune a țărilor membre. Între timp, se pare că Putin încearcă să recruteze noi militari și în teritoriile ucrainene ocupate de ruși, forțându-i pe ucrainenii care locuiesc în acele teritorii - în special în Herson, dar și în Crimeea - să se alăture armatei ruse, care invadează Ucraina.
Pentru moment, potrivit unui purtător de cuvânt al Agenției Uniunii Europene pentru Azil Politic, creșterea cererilor de protecție internațională de către cetățenii ruși este “mică, dar semnificativă”: au fost 7.300 între ianuarie și iulie. “Agenția monitorizează impactul mobilizării parțiale a rezerviștilor”, ordonată de Putin, a spus purtătorul de cuvânt. (sursa - news.italy.24.com)
ILEANA SANDU
