Biblioteca Academiei a găzduit luni, 7 septembrie, evenimentul de lansare a Barometrului de Securitate a României, ediția 2022, elaborat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS în parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române, moderat de prof. dr. Dan Dungaciu (foto), director al Institutului. Rezultatele sondajului evidențiază o întoarcere a românilor la paradigma “prin noi înșine”, deși cadrul rămâne cel pro euroatlantic, conchide dr. Dungaciu.
* Încrederea românilor în spațiul instituțional național, ca și în NATO și UE a scăzut față de anul trecut, populația României rămânând însă cert una pro-occidentală și pro-europeană. Astfel, la întrebarea: “Considerați că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună?”, 87,1% răspund NU, doar 12,% dintre respondenți aleg DA. “Lucrurile sunt explicabile, având în vedere că, după doi ani de pandemie, anul 2022 a început cu un război de anvergură în regiune și a continuat cu scumpiri mai mult decât semnificative ale prețului tuturor tipurilor de energie, cu inflație etc.”, consideră autorii sondajului.
* Ierarhia de încredere nu se schimbă mult față de anii trecuți, dar inclusiv instituții care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultățile din ultimul an: Biserica - 65,6% în 2022, față de 70,16% în 2021 și Armata - 66,4% în 2022, față de 86,63% în 2021.
* Acest complex de crize duce la scăderea încrederii și în NATO (53,64% în 2022, față de 67,36% în 2021) sau Uniunea Europeană (39,76% în 2022, față de 59,18% în 2021), potrivit barometrului.
Cu toate aceste probleme, populația României rămâne cert una pro-occidentală și pro-europeană: 68% sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt, 78% sunt optimiști privind suportul american pentru Europa de Est și doar 10% dintre cei intervievați cred că UE ar trebui să dispară în viitor.
*De asemenea, 74% dintre participanții la sondaj spun că “este mai bine în UE decât în afara ei”.
* Potrivit barometrului, există o atitudine critică evidentă și față de elitele locale/naționale și față de elitele de la Bruxelles, publicul distribuind vina pentru prețul scăpat de sub control al energiei astfel: cei care conduc România (47,7%), politicile UE (28%) și războiul din Ucraina (23,9%).
*Dacă România ar fi atacată, 36% dintre responenți afirmă că ar participa la apărarea țării, 33% sunt indeciși, 29% spun că ar încerca să plece cu familia.
* În ceea ce privește războiul din Ucraina, 51,5% dintre participanții la sondaj consideră că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina și că principala piedică în calea păcii este tot Rusia. 25% cred că Rusia este de vină, dar și Ucraina are o parte din vină pentru război, iar 16% susțin că nu se poate ajunge la pace în Ucraina din cauza SUA și 8% din cauza UE.
* Cea mai mare parte dintre cei întrebați - 70% - cred că cel mai important acum este să se oprească războiul, iar 28% spun că acesta trebuie continuat până la învingerea Rusiei, relevă studiul. De asemenea, după nouă luni de la începutul crizei, 74% dintre români afirmă că ar trebui să primim în continuare refugiați din Ucraina, dacă va fi nevoie.
* Sondajul arată și o scădere a încrederii în principalele puteri occidentale față de aceeași perioadă a anului trecut, aceasta neînsemnând neapărat o reorientare strategică a publicului nostru, notează autorii.
Potrivit barometrului, “asistăm astfel la o formă de sincronizare a publicului din România cu tendințele europene tot mai evidente de repliere a populațiilor spre interesele naționale”.
“Deși nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apare din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să fie pragmatică, să aibă agendă și să se ocupe în primul rând de interesele ei (51,1%), totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui “, potrivit realizatorilor studiului. (I.S.)
Ileana Sandu
