România nu trece printr-o criză economică, ci printr-o criză a energiei, dar un lucru care ne preocupă foarte mult este deficitul balanței comerciale, a declarat, miercuri seara, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban.
“Noi suntem entitatea care evită și chiar îi rugăm pe decidenți să evite cuvântul criză economică, pentru că demobilizăm și consumatorul și producătorul. Nu avem o criză economică în România. Avem o criză a energiei, care, de bine, de rău, este valabilă în toată Europa. Și cred că această mână de lucru mai ieftină ne creează un avantaj în această criză. Cred că trebuie să fim optimiști, pentru că, mă uitam, industria are o pondere semnificativă în Produsul Intern Brut. Practic, din zona profitului, sau mai bine zis, ponderea cea mai mare a profitului este realizată de industrie. Și acest lucru nu poate decât să ne bucure. Categoric, pe noi, la Camera de Comerț, ne va preocupa foarte mult, și sper să intre odată mai adânc în agenda publică, deficitul balanței comerciale a României”, a declarat Daraban, la Gala “Topul Național al Firmelor 2022”.
El a subliniat că anul trecut, România avea un deficit comercial de 23,8 miliarde de euro, față de 18,3 miliarde de euro cu un an înainte și de 8,7 miliarde de euro în 2015, iar anul acesta, în opinia sa, se va închide “cu prefixul 3”, respectiv 31-32 miliarde de euro.
“Se pune problema până când. Sau când se va opri, sau când întoarcem acest deficit, când încercăm să-l mai îndulcim. Și cred că o temă esențială este această cifră de la import: 98,5 miliarde de euro a importat România în 2021. Poate toți am auzit la viața noastră de producție pe stoc, dar de import pe stoc nu prea am auzit. Importul în România este, dacă-mi permiteți, chiar prevândut. Și cred că aici trebuie lucrat mult cu autoritățile publice locale, cu această diplomație economică, să încercăm să aducem acea producție în România, de bunuri de larg consum, spre satisfacerea apetitului consumatorului român”, a mai spus președintele CCIR.
Acesta le-a transmis reprezentanților firmelor ce vor fi premiate miercuri că, “dacă există în top, chiar există”, deoarece topul va lua calea misiunilor economice din străinătate ale României, misiunilor diplomatice, a ambasadelor străine din București și, nu în ultimul rând, toți partenerii străini, “dacă vor căuta pe cineva serios în țara asta”, vor căuta în primul rând în Topul Național al Firmelor.
Mihai Daraban a precizat că topul a început să fie realizat în jurul datei de 15 august, când CCIR a intrat în posesia bazei de date de la Ministerul de Finanțe, plecându-se la drum cu cei 802.243 de agenți economici care la acea dată au depus bilanțul la organele fiscale. Dintre aceștia, după prima filtrare, au rămas 293.131 de firme care au intrat în procedura de verificare și de alcătuire a topului.
“Într-un final, vorbim de 12.740 de firme care s-au clasificat pe primele 10 locuri, în cele 7 domenii mari de activitate, pe cele 377 de subdomenii. Vă pot spune că, într-adevăr, uitându-ne la cei care a depus bilanțul, putem vorbi de 37.000 de firme în plus care au depus bilanțul față de anul trecut, dar, în același timp, ne uităm și la o polarizare au economiei românești, o polarizare pe care o știm, am văzut-o an de an, am măsurat-o în fel și chip. Este o realitate că aceste 12.740 de firme realizează 212,4 miliarde de euro cifră de afaceri, cu alte cuvinte, 54% din cifra de afaceri totală”, a punctat președintele CCIR.
Camera de Comerț și Industrie a României premiază miercuri, în cadrul Galei “Topul Național al Firmelor”, ediția a XXIX-a, cele mai performante companii din România.
Topul vizează 7 domenii de activitate: industrie, comerț; servicii; construcții; agricultură, silvicultură, pescuit; cercetare - dezvoltare și high-tech; turism. Clasamentul este realizat în baza unei metodologii unice, complexe, transparente și unitare, implementată de camerele de comerț și industrie din toate județele țării.
În 2022, potrivit datelor publicate de CCIR, cele mai semnificative domenii, ca pondere, după numărul de companii incluse în top 10, sunt industria (35,2%) și serviciile (28%), urmate de comerț (20,9%), agricultură, silvicultură și pescuit (5%), construcții (4,7%), cercetare-dezvoltare și high-tech (3,7%), turism (2,2%).
În funcție de cifra de afaceri, comerțul are o pondere de 44,09% din cifra totală de afaceri a companiilor, urmat de industrie (35,4%) și servicii (11,3%). Cele mai profitabile companii sunt în domeniul industrie, cu un profit de 42,6% din profitul total și o pondere a profitului de 11% din cifra de afaceri a companiilor din industrie.
Clasamentul Topul Național al Firmelor se bazează pe următorii indicatori economici: cifra de afaceri netă; profitul din exploatare; rata profitului din exploatare; eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat. (Agerpres)
