* “Când te rogi și vrei să te ajute Dumnezeu e cel mai frumos. Trebuie să ai credință și speranță. Dar când te rogi trebuie să fie de-adevăratelea. Real. Eu am avut o educație specifică de a merge la Biserică, de a crede, de a mă ruga. De mic am avut parte de ele. Credința în Dumnezeu este educație. Când crezi în ceva trebuie să ai puterea de a te ruga, de a cere. Chiar și o prietenie. O prietenie nu se poate baza decât pe respect și, din fericire, nu știu prin ce minune, am avut această diferențiere și am reușit să-mi aleg prietenii întotdeauna de suflet. Am prieteni din copilărie cu care mă văd și acum. E mare lucru, dar foarte greu de realizat. Nu poți schimba ceva decât dacă le oferi oamenilor exemplul tău. E foarte greu să-i spui unui om “Schimbă-te”, sau “Fă așa cum spun eu”. Prin puterea exemplului, prin comportamentul individual, se pot realiza lucruri frumoase. Când lupți să câștigi o medalie pentru țara ta o faci pentru că o iubești din toate puterile. Nu există onoare mai mare pentru un sportiv decât aceea de a-și reprezenta țara. România e pământul meu, țara mea, locul meu. chiar dacă sunt de altă etnie, mândria mea este că sunt român. Nu aș schimba nimic pentru că suntem un popor muncitor, inventiv și credincios.
Ivan Patzaichin (1949-2021), canoist român de etnie lipovană, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984 și triplu laureat cu argint. Membru al Clubului Dinamo, general de Brigadă în rezervă.
***
* “Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-însa ea își vede trecutul, prezentul și viitorul. Românii au trebuință astăzi să se întemeieze în patriotism și în curaj și să câștige în caracter. Aceste rezultate credem că s-ar dobândi când ei ar avea o bună istorie națională și când aceasta ar fi îndestul și răspândită. Tot ce putem și tot ce trebuie să facem acum este a ne aduna documentele, care sunt materialele istoriei, pentru ca să putem compune odată o istorie adevărată. Numai în istorie, această lumină a adevărului, națiile pot găsi învățăturile politice și sociale.
Nicolae Bălcescu (1819-1852), om politic, istoric, economist. Împreună cu fratele său Barbu a participat la Revoluția de la 1848.
***
* “O studentă din Europa studia într-o țară orientală. Aici este obiceiul de Anul Nou ca tinerele fete să se uite într-o oglindă pentru a-și vedea viitorul. Fata îi scrise mamei să-i trimită o astfel de oglindă. Mama i-a trimis trei oglinzi și i-a spus: “În prima, vei vedea cum ești; în a doua, vei vedea cum vei fi, iar în a treia, cum ar trebui să fii”. Cu emoție se uită la prima oglindă și s-a văzut cum este: frumoasă, tânără, genele subțiri după moda zilei. În oglinda a doua a văzut un cap de mort, o imagine a ceea ce va deveni. A căzut pe gânduri. În a treia oglindă a văzut chipul blând al lui Iisus, Domnul nostru, și cuvintele scrise de mama sa: “Iată cum trebuie să fii”. Au urmat pentru tânăra studentă momente de gândire după care a căzut în genunchi și s-a închinat icoanei Mântuitorului. A ales să fie ca Hristos. Să zicem și noi, dragi cititori, asemenea Sf. Grigore de Nazians: “Pentru Tine, Doamne, trăiesc, vorbesc și cânt”.
P.S. Iezechiel cap. 33, vers. 11: “Eu nu voiesc moartea păcătosului, ci ca păcătosul să se întoarcă de la calea sa și să fie viu. Întoarceți-vă, întoarceți-vă de la căile voastre cele rele!
Cu dragoste creștinească,
părintele Ilie
