Pentru industria energetică, 2022 va fi ținut minte ca anul în care invadarea Ucrainei de către Rusia a accelerat o criză energetică mondială, transmite Reuters.
Invadarea Ucrainei și sancțiunile occidentale care au urmat au creat noi presiuni asupra livrărilor de petrol și gaz, care sufereau deja de pe urma revenirii rapide din pandemie. Marile companii energetice ale lumii au fost nevoite să se retragă rapid din Rusia și au șters active în valoare de zeci de miliarde de dolari din bilanțurile lor contabile. Statele europene s-au grăbit să se asigure că cetățenii lor pot să beneficieze în continuare de electricitate și căldură. Prețul gazelor naturale a atins cele mai ridicate valori din ultimii ani, iar petrolul a urcat până la 140 de dolari pe baril, în apropiere de maximumul istoric, accelerând o spirală inflaționistă post-pandemie care a provocat o criză a costului vieții în multe țări.
Invadarea Ucrainei și sancțiunile occidentale ulterioare au condus la ruperea unor relații de aprovizionare cu energie care existau de mai multe decenii.
Marile economii ale lumii s-au grăbit să își găsească surse de aprovizionare cu energie, utilizând orice au putut găsi pentru a menține becurile aprinse. Guvernele au accelerat extinderea energiei fotovoltaice și eoliene, dar în același timp au majorat achizițiile de cărbune. Obiectivele privind schimbările climatice au fost trecute în plan secund.
Guvernele au cheltuit miliarde de dolari pentru a susține marile companii de utilități, cum a făcut Germania cu grupul Uniper. Africa de Sud a înregistrat cele mai mari întreruperi în aprovizionarea cu electricitate din istorie, iar Sri Lanka, din cauza lipsei de rezerve valutare, a rămas, pur și simplu, fără carburanți.
DE CE CONTEAZĂ ?
Invadarea Ucrainei de către Rusia a obligat țările europene să își reevalueze parteneriatul cu Rusia, care mult timp a fost principalul furnizor de gaze naturale al continentului. Între timp, statele occidentale au discutat și au început să implementeze un plafon de preț privind petrolul rusesc, iar Europa a ajuns la un acord privind plafonarea prețului gazelor și a investit puternic în gaze naturale pentru a-și asigura necesarul de energie.
“Ceea ce vedem este pur și simplu terminarea unui parteneriat de succes în domeniul gazelor naturale care a durat timp de 50 de ani între Rusia și Europa”, spune Michael Stoppard, analist la S&P Global Commodity Insights.
Această dihotomie este limpede în multe țări. De exemplu, Polonia este piața din Europa cu cel mai puternic ritm de creștere a pompelor de căldură. În același timp, regulile care limitează gradul de poluare a aerului au fost amânate și polonezii au început să ardă orice materiale pot găsi, inclusiv gunoi, pentru a-și încălzi locuințele.
CE ÎNSEAMNĂ ASTA PENTRU 2023?
Turbulențele nu s-au încheiat. Marile economii industrializate se pregătesc pentru probleme de aprovizionare și în 2023, dacă nu cumva și pentru mai mulți ani care vor veni.
Guvernele din SUA și Europa au promovat în mod deschis consolidarea aprovizionării cu energie a aliaților, indiferent de costurile mai mari, și au extins folosirea taxelor și pachetelor de sprijin pentru a dezvolta energia nucleară și energiile regenerabile. Aceste măsuri nu sunt văzute doar ca un răspuns concret la Rusia, dar și pentru a contracara China, prin dezvoltarea resurselor care să permită diminuarea poziției dominante pe care o exercită China în producția de panouri fotovoltaice și extracția de materiale cheie pentru producția de baterii.
“Va fi privit ca un an important, sau începutul unui sistem complet nou... Este un an de modificare a obiceiurilor și de schimbare foarte, foarte clară”, susține Francesco Starace, director general la grupul italian Enel, una dintre cele mai mari companii de utilități din lume.
Pe măsură ce anul se apropie de sfârșit, prețurile la gaze naturale și combustibili de încălzire au scăzut pe măsură ce activitatea economică s-a redus. Însă oamenii au în continuare dificultăți, care ar putea continua pentru o anumită perioadă, pe măsură ce livrările limitate vor provoca mai multe șocuri de preț. (Agerpres)
