Italia nu va lua o decizie privind livrarea de noi arme Ucrainei până în februarie, din cauza unor tensiuni politice, aspecte financiare și lipsuri militare, a relatat luni cotidianul La Repubblica, citat de Reuters.
În urmă cu două săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Roma ia în considerare să trimită sisteme de apărare antiaeriană, după o discuția cu premierul italian Giorgia Meloni, în care aceasta a reafirmat “sprijinul deplin” al guvernului său pentru Ucraina.
La scurt timp după, ministrul Apărării, Guido Crosetto, a abordat un ton mai precaut în legătură cu capacitatea Italiei de a furniza Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană.
La Repubblica relatează, citând surse neprecizate, că Meloni, care este o susținătoare fermă a Kievului, se confruntă cu o rezistență față de aprobarea decretului de a trimite arme Ucrainei din partea aliaților săi de la dreapta radicală, Matteo Salvini și Silvio Berlusconi.
Ambii politicieni au legături vechi cu Moscova, comentează Reuters.
Însă surse din cadrul celor două partide - Liga lui Salvini și Forza Italia al lui Berlusconi - au negat luni că au vreo problemă cu decretul.
Un alt obstacol în calea deciziei este îngrijorarea că armata italiană ar putea rămâne fără sisteme de apărare antiaeriană, în contextul în care două dintre cele cinci baterii de rachete ale sale sunt deja desfășurate în Kuweit și Slovacia, potrivit La Repubblica.
A treia îngrijorare, conform cotidianului, este costul armelor care ar trebui trimise Kievului.
Zelenski face presiune asupra aliaților occidentali ai Ucrainei pentru a suplimenta sprijinul militar pentru a ajuta la contracararea atacurilor rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii civile.
În mandatul fostului premier Mario Draghi, Italia a trimis cinci pachete de ajutor Kievului, inclusiv echipamente militare, iar guvernul lui Meloni, instalat în octombrie, lucrează de mai multe săptămâni la o posibilă a șasea livrare. (Agerpres)
SANCȚIUNILE IMPUSE DE ISRAEL ÎNSEAMNĂ UN NOU RĂZBOI, DECLARĂ PREMIERUL PALESTINIAN
Sancțiunile impuse de Israel Autorității Naționale Palestiniene (ANP) reprezintă o tentativă de a o “împinge în pragul unei prăpăstii financiare”, a apreciat luni premierul palestinian Mohammad Shtayyeh, denunțând “un nou război împotriva poporului palestinian”, relatează France Presse.
Israelul a anunțat vineri o serie de sancțiuni pentru a face ANP “să plătească prețul” pentru demersul său recent de a solicita ONU să examineze problema ocupației israeliene a teritoriilor palestiniene.
Noul guvern israelian va reține în special 139 milioane de shekeli (37,3 milioane de euro) din ceea ce colectează în contul ANP, pentru a le acorda familiilor victimelor atacurilor palestiniene.
De asemenea, executivul va reține alte fonduri colectate pentru ANP, proporționale cu cele plătite de aceasta în 2022 familiilor palestinienilor încarcerați în Israel pentru comiterea de atacuri antiisraeliene și familiilor celor care au murit în timp ce comiteau atentate antiisraeliene sau în timpul confruntărilor cu armata israeliană în Cisiordania.
“Aceste măsuri constituie un nou război împotriva poporului palestinian și împotriva supraviețuirii Autorității Naționale” palestiniene, a denunțat luni Shtayyeh, înaintea ședinței săptămânale a guvernului său.
Sancțiunile “au unicul scop de a împinge Autoritatea (palestiniană) în pragul unei prăpăstii financiare și instituționale”, a insistat el, afirmând că această politică se va sfârși cu un “eșec”.
“Singura responsabilă pentru declinul său este Autoritatea palestiniană însăși, care a ales să încurajeze terorismul și uciderea israelienilor. Nu vom accepta aceasta”, a declarat duminică Bezalel Smotrich, noul ministru de finanțe în guvernul israelian, învestit la 29 decembrie și considerat cel mai de dreapta din istoria țării.
“Atât timp cât Autoritatea palestiniană încurajează terorismul și este un inamic, care este interesul meu să o ajut să continue să existe?”, a adăugat el în timpul unei conferințe de presă în fața familiilor victimelor atacurilor palestiniene.
Israelul a decis, de asemenea, sâmbătă să revoce permisele de intrare pe teritoriul israelian pentru trei responsabili palestinieni, înalți oficiali ai Fatah, partidul președintelui Mahmoud Abbas.
În același timp, ministrul israelian pentru securitatea națională, Itamar Ben-Gvir, a dat ordin luni poliției să interzică arborarea drapelelor palestiniene în locurile publice, potrivit site-ului israelian Ynet.
“Am dat ordin astăzi poliției israeliene să facă să fie respectată interdicția arborării oricărui drapel OEP (Organizația pentru Eliberarea Palestinei) care arată identificarea cu o organizație teroristă în sfera publică și de a opri orice incitare împotriva statului Israel”, a anunțat Ben-Gvir pe Twitter, conform site-ului citat. (Agerpres)
