Agenția maghiară de presă MTI a publicat o știre referitoare la raportul pentru anul 2022 al Serviciului de Asistență Juridică pentru Minorități ”Mikó Imre”, privind situația maghiarilor din România, a fost extins cu noi subiecte, potrivit unui document publicat pe site-ul organizației și expediat, luni, organizațiilor internaționale pentru apărarea drepturilor.
Organizația înființată de UDMR pentru apărarea drepturilor minorităților întocmește, în fiecare an, un raport în limba engleză în care oferă informații despre situația maghiarilor din Transilvania și despre privările lor de drepturi. Acesta este trimis la peste 100 de organizații internaționale pentru drepturile omului și atașaților politici de la ambasadele din București, iar documentul, care rezumă evenimentele de anul trecut, a fost trimis luni, a relatat, luni, pe pagina sa electronică, cotidianul ”Háromszék” din Sfântu Gheorghe.
Anterior, pe pagina sa de socializare, Serviciului de Asistență Juridică a scris că, în acest an, au considerat deosebit de importantă întocmirea documentului, deoarece războiul din Ucraina, din proximitatea României, și situația geopolitică tensionată au avut un impact major asupra minorităților. Documentul, publicat în format electronic pe site-ul organizației, este împărțit în 8 capitole. Pe lângă capitolele prezentate în anii precedenți, au fost adăugate subiecte noi, cum ar fi: antimaghiarismul din Parlamentul României și respingerea Inițiativei Cetățenești Minority SafePack.
Erika Benkõ, coordonatoarea Serviciului de Asistență Juridică pentru Minorități ”Mikó Imre”, a declarat pentru cotidianul din județul Covasna că acest capitol din urmă a fost introdus deoarece ar fi fost foarte important, din punct de vedere al protecției minorităților, dacă inițiativa ar fi avut succes. Aceasta a mai adăugat că ”isteria” care a izbucnit în urma discursului deputatului UDMR Csoma Botond, cu ocazia sărbătorii Zilei Naționale a României, este, de asemenea, importantă de semnalat, deoarece Serviciul consideră că ”în Parlamentul României antimaghiarismul s-a intensificat ireversibil”.
Raportul include un capitol separat privind încălcarea drepturilor lingvistice, care subliniază că, în ciuda prevederilor legale, utilizarea limbilor minorităților în instituțiile publice din România este în continuare problematică. De asemenea, documentul face referire la discriminarea cu care se confruntă membrii minorității maghiare în educație și prezintă atacurile continue asupra utilizării simbolurilor maghiare.
Ocuparea cimitirului din Valea Uzului este tratată într-un capitol separat, la fel și manifestările antimaghiare din ce în ce mai frecvente, precum și discursul instigator la ură prezent la evenimentele sportive. Acesta din urmă a devenit un fenomen, a explicat directorul, și nu poate fi remediat prin amenzi: cluburile de fotbal plătesc amenzile, însă suporterii acestora continuă să scandeze sloganuri antimaghiare. Erika Benkõ a precizat că decizia arbitrului de a opri meciul din cauza scandărilor antimaghiare ale suporterilor FCU Craiova 1948, la ultima partidă cu Sepsi OSK, a fost ”o măsură hotărâtă și eficientă”.
Săptămâna trecută, Serviciul de Asistență Juridică pentru Minorități ”Mikó Imre”, a anunțat, pe pagina sa de socializare, că în acest caz a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). MTI
