Vineri, 10 februarie, Curtea de Apel Bacău a respins ca nefondat recursul înaintat de UAT Dărmănești împotriva deciziei Tribunalului Bacău, care a anulat autorizația de construire emisă pentru parcela românească din cimitirul militar Valea Uzului, de la granița județelor Bacău și Harghita, și a dispus desființarea lucrărilor executate în baza respectivei autorizații.
Reamintim că, în martie 2019, printr-o hotărâre a Consiliului Local Dărmănești, cimitirul din Valea Uzului a fost inclus în domeniul public al localității, în perimetrul cimitirului fiind înființată o parcelă pe care au fost amplasate 50 de cruci, în memoria soldaților români căzuți în cele Două Războaie Mondiale. Demersul a fost contestat de administrația publică locală a comunei Sânmărtin din județul Harghita, dar și de liderii politici ai comunității maghiare, care au susținut că, în speță, este vorba de un cimitir militar maghiar și că soldații români nu sunt înmormântați acolo. (Potrivit MApN, citat la vremea respectivă, Cimitirul eroilor de la Valea Uzului adăpostește rămășițele pământești a peste 1.300 de militari decedați în Primul și Al Doilea Război Mondial - unguri, germani, ruși, austrieci, italieni, români și sârbi.)
În zonă au avut loc, atunci, mai multe incidente: crucile amplasate în memoria eroilor români și monumentul din incintă au fost acoperite cu saci negri de plastic, starea de tensiune culminând la 6 iunie 2019, când membrii mai multor organizații românești, dar și localnici din județul Bacău sau din alte zone ale țării, au venit în număr mare la cimitir, pentru a participa la o manifestare comemorativă, cu ocazia Zilei Eroilor, iar mai mulți membri ai comunității maghiare din Harghita și Covasna, alături de liderii lor politici, au format un lanț viu la intrarea în cimitir.
Întrucât românilor nu li s-a permis accesul în zonă, câțiva dintre aceștia au forțat și au rupt poarta închisă cu lacăt, au avut loc îmbrânceli cu jandarmii, dar și cu jurnaliștii și câțiva membri ai comunității maghiare, iar după ce maghiarii s-au retras, manifestarea de comemorare s-a desfășurat în interiorul cimitirului.
Pentru a pune capăt stării conflictuale, Guvernul de la acea vreme, condus de Viorica Dăncilă, a propus trecerea cimitirului în administrarea Ministerului Apărării Naționale, propunere respinsă de liderii maghiari, iar întâlnirile experților români și unguri, pentru a găsi o soluție de rezolvare a problemei, nu au dat roade, fiind subliniată, de ambele părți, importanța dialogului bilateral pe această temă.
Hotărârea judecătorească pronunțată vineri, de Curtea de Apel Bacău, este definitivă, potrivit minutei publicate pe Portalul instanțelor de judecată din România: “Soluția pe scurt: Respinge recursul ca nefondat. Definitivă. Pronunțată conform art. 402 teza finală Cod procedură civilă, azi, 10.02.2023. Document: Hotărârea 101/2023, 10.02. 2023”.
În consecință, crucile românești din cimitirul Valea Uzului au fost construite și amplasate ilegal, urmând a fi demolate în cel mai scurt timp.
“Astăzi a învins adevărul! Sentința este definitivă și irevocabilă: crucile de beton din cimitirul militar de la Valea Uzului trebuie demontate”, a scris Csaba Borboly, președintele Consiliului Județean Harghita, pe pagina sa de Facebook. Potrivit politicianului maghiar, secuii au continuat să lupte pe cale legală pentru apărarea drepturilor lor și și-au văzut de treabă în liniște și tăcere. Sentința finală a fost salutată de mai mulți oficiali maghiari din Ținutului Secuiesc.
Borboly și-a detaliat poziția, declarând, în aceeași zi, că decizia definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Bacău arată că primarul din Dărmănești “a făcut o greșeală imensă, a cheltuit bani publici nejustificați, ilegal, pe un teren care nu aparține orașului Dărmănești și pentru o construcție care, conform legislației României, nu a fost autorizată” și și-a exprimat speranța că organele abilitate ale statului se vor autosesiza în acest caz: “Am crezut și credem că justiția trebuie să facă dreptate în privința celor ce s-au întâmplat în 2019, la Valea Uzului. Acum, o nouă decizie a instanței, care este definitivă și irevocabilă, a fost pronunțată de către Curtea de Apel Bacău și credem că acesta este una din cele mai importante procese care s-au câștigat, pentru că până acuma niciun proces legat de Valea Uzului, nici penal, nici administrativ, nici civil n-a fost pierdut din partea județului Harghita. (...) Dacă cineva cheltuiește în acest mod grosolan bani publici, eu cred că trebuie să răspundă în fața legii. Sper că organele abilitate ale statului se vor autosesiza și se va face dreptate în această privință. În al doilea rând, sper că și ultimul proces (privind limitele administrative dintre cele două județe - n.r.) va fi câștigat. Și atunci eu cred că această perioadă neagră de patru-cinci ani, în care ura, șovinismul, extremismul s-au mutat sau și-au găsit un loc la Valea Uzului, unde sunt foarte mulți eroi, indiferent de naționalitate și de țară, memoria lor a fost batjocorită și acest lucru se va termina”.
El a adăugat că va începe un dialog cu Consiliul Județean Bacău pentru găsirea unor soluții astfel încât să se identifice locurile unde eroii români să poată fi comemorați în liniște, acolo unde sunt îngropați, dar “construcția ilegală” din cimitirul Valea Uzului trebuie îndepărtată: “Eu îi rog pe toți, care de obicei fac acolo manifestări, fac circ și încearcă să primească o atenție publică mărită, să se oprească cu astfel de activități, pentru că se vede prin deciziile instanțelor, ori din județul Harghita, sau din Târgu Mureș, sau din județul Bacău, că drumul de urmat trebuie să fie pentru eroii căzuți și nu pentru circ. Deci, îi chem pe toți factorii să dăm liniștea înapoi Văii Uzului, să comemorăm și să cinstim memoria ostașilor care stau acolo. Și da, eu cred că trebuie să se găsească și acele locații unde eroii români căzuți pot fi comemorați, pot fi cinstiți și acest lucru urmează să se întâmple. De aceea, o să încep un dialog cu colegii, cu Consiliul Județean Bacău, încât să mergem mai departe, pentru că niciun erou căzut la datorie, indiferent de care parte a baricadei a luptat, nu trebuie să fie uitat, trebuie să fie cinstit în liniște și în pace. Deci, vom merge mai departe, dar construcția ilegală trebuie, conform legii, să fie luată de la acel loc, pentru că n-a fost realizat conform legislației României în vigoare”.
Într-o declarație dată anterior agenției ungare de presă MTI, Sándor Birtalan, primarul comunei Sânmartin, a spus că instanța de judecată nu a făcut decât să confirme că partea maghiară a știut că are dreptate și a avut încredere că autoritățile judecătorești vor recunoaște acest lucru. (surse - agerpres.ro, hirado.hu).
