Motto: “Greierele și furnica”: Înainte era o fabulă, acum e o rețetă
Într-un material publicat în septembrie 2022, FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU) informează că, în prezent, peste 1.900 de specii de insecte comestibile sunt consumate în întreaga lume, constituind “o bogată sursă de nutrienți în regimul alimentar al multor comunități”: în Asia, gărgărița roșie de palmier este printre cele mai populare insecte folosite la prepararea mâncărurilor - o veritabilă delicatesă, prețuită în multe țări; în Republica Democratică Congo, în timpul lunilor ploioase, o parte a populației (comunitatea Ngandu) se hrănește cu omizi; în Europa și America de Nord, rafturile magazinelor încep să se umple cu astfel de produse, bogate în proteine, susțin autorii.
Potrivit FAO, la nivel mondial, peste 2 miliarde de oameni consumă insecte, în mod obișnuit. Nu este vorba doar de greieri de casă și viermi de făină (recent introduși pe lista alimentelor comestibile, prin Directive ale UE), ci și de larve, lăcuste, scorpioni, ploșnițe, furnici, gândaci, păianjeni, viespi și derivatele acestora, în încercarea de a introduce, treptat, alternative care să satisfacă nevoile oamenilor pe o planetă supraaglomerată, cu resurse tot mai împuținate, cu terenuri tot mai puțin utilizabile și cu ape din ce în ce mai poluate.
Dacă în unele zone ale lumii insectele sunt considerate hrană obișnuită din toate punctele de vedere, cum ar fi în Asia, Africa și unele regiuni din Oceania și America de Sud, până de curând în Europa treceau drept “alimente noi”, adică produse pentru care nu poate fi demonstrat un consum semnificativ, chiar dacă în unele țări de pe continent (Belgia și Olanda) au mare căutare.
De ce SĂ MÂNCĂM insecte și viermi
Potrivit unor experți, etnomofagia (hrănirea cu insecte) este alegerea optimă din punct de vedere nutrițional. Cricket One, compania vietnameză care, timp de 5 ani, va avea monopolul introducerii făinii de greieri în Uniunea Europeană, susține că greierii sunt mai “performanți” decât carnea, precum și o sursă sigură de hrană care nu dăunează planetei.
* Conțin 65% proteine complete, aproape dublu față de carnea de vită, constând din toți cei nouă aminoacizi esențiali, vitamina B12, fier și chitină.
* Au mai puține grăsimi saturate și colesterol decât alte alimente.
* Sunt ingrediente “de înaltă calitate”, la costuri reduse.
* Sunt o alegere pro-planetă, deoarece producția lor necesită mult mai puține resurse de apă decât cea a cărnii.
* Sunt gustoase: în special, greierii au un miros plăcut, de nuci, potrivit bucătarilor care îi prepară și clienților care îi consumă.
La rândul său, ONU, via FAO, prezintă mai multe motive pentru care insectele comestibile ar trebui să-și găsească loc în meniul nostru:
Sunt hrănitoare. Insectele comestibile au o mare valoare nutritivă și pot fi adaosuri sănătoase la dietă. Ele furnizează energie, grăsimi, proteine și fibre și, în funcție de specia lor, pot fi surse bune de micronutrienți precum zinc, calciu și fier. Insectele pot constitui, de asemenea, o sursă alternativă de proteine față de carnea obișnuită. De exemplu, o comparație între carnea de vită și viermii de făină arată că, în timp ce conținutul de aminoacizi și grăsimi al cărnii de vită este mai mare decât al viermilor de făină, aceștia din urmă au un conținut mai mare de vitamine.
Sunt ecologice. Insectele comestibile au multiple avantaje pentru mediu: creșterea lor presupune considerabil mai puține gaze cu efect de seră decât majoritatea altor surse de proteine animale. Mai mult, terenul necesar este semnificativ mai redus decât în cazul producției animale, iar insectele sunt foarte eficiente în transformarea furajelor în proteine. Greierii, de exemplu, au nevoie de 12 ori mai puțină hrană decât bovinele pentru a produce aceeași cantitate de proteine, precizează FAO.
Oferă oportunități economice. Insectele comestibile nu sunt doar o sursă de hrană, ci pot furniza mijloace de trai și venituri. Deoarece cultivarea lor necesită spațiu minim, poate fi practicată atât în zonele urbane, cât și în zone rurale, ceea ce face ca această îndeletnicire să fie avantajoasă acolo unde alte agriculturi au dat greș. Insectele comestibile sunt, de asemenea, ușor de transportat și ușor de crescut, fără cunoștințe aprofundate, astfel că oferă posibilități economice persoanelor cu acces minim la teren, școlarizare și alte resurse.
Reprezintă un potențial nutrițional subutilizat și subestimat. Pe măsură ce populația mondială continuă să crească, cantitatea de alimente va trebui să crească în mod corespunzător, punând, inevitabil, presiune asupra producției agricole și a resurselor naturale - limitate. “Avem nevoie de soluții inovatoare pentru a satisface cererea globală de proteine și alte surse de alimente nutritive, iar creșterea insectelor reprezintă o oportunitate de a contribui la satisfacerea acestor cerințe în creștere”, subliniază reprezentanții FAO.
Deși sunt deja consumate în multe părți ale lumii, ele au încă un mare potențial economic și nutrițional subutilizat. În fața unei noi “ere alimentare”, de ce să refuzăm această sursă de hrană naturală și sănătoasă - un plus în regimul nostru alimentar ?!” - ne întreabă/recomandă FAO.
De ce să NU mâncăm insecte și viermi
* Alergii. Nutriționiștii iau în considerare unele cazuri de anafilaxie, în urma consumului de greieri, cazuri care pot varia de la mâncărime până la șoc anafilactic. Pot apărea de obicei la persoanele care sunt deja alergice la crustacee. Totuși, ceea ce s-a găsit până acum a fost evaluat de Comisia Europeană drept “neconcludent” și se crede că, dacă este produsă corect, făina de greieri nu provoacă reacții alergice.
* Bacterii și paraziți. Insectele, ca și peștii, pot fi contaminate cu agenți patogeni precum Escherichia Coli sau Salmonella, dar și cu unele tipuri de protozoare și viermi paraziți.
* Substanțe chimice toxice. Se poate întâmpla ca insectele să fie contaminate cu substanțe chimice toxice pentru oameni, cum ar fi pesticidele sau plumbul.
* Reticență. Printre argumentele “contra” consumului de insecte se numără și cultura locală a populației, care poate încetini răspândirea și consumul acestora, din cauza dezgustului pe care îl provoacă.
Pe de altă parte, în industria alimentară există deja ingrediente pe bază de insecte “legalizate”, acceptate și consumate de mulți ani încoace, ca de exemplu aditivul alimentar E120 de culoare roșie, prezent în unele băuturi și alimente, cunoscut sub numele de carmin de coșenilă. Se găsește în corpul insectei (femelă) Dactylopius Coccus Costa, care trăiește pe anumite specii de cactus, și este folosit pe scară largă în industria alimentară și în cea cosmetică.
Pe lângă cazurile “oficiale”, există și acele situații “colaterale”, foarte frecvente și inevitabile, care pot apărea în timpul procesului de producție: multe salate, dulcețuri, sosuri și alte alimente din comerț conțin insecte sau resturi de insecte: muște, păianjeni, gândaci, care cad în recipientele în care se prepară produsele, fiind mărunțite/tocate în diferitele faze de fabricație. Sunt imposibil de evitat și imposibil de observat.
Autoritățile din țara noastră dau asigurări că preparatele pe bază de viermi, larve și gândaci își vor aștepta clienții pe rafturi separate față de celelalte produse alimentare. (surse și foto - fao.org/fao-stories/article/en/c/1603016/; vogue.it/bellezza/article/mangiare-insetti-benefici-fa-male-bene-pro -contro)
Documentar de Ileana Sandu
