Premierul Nicolae Ciucă a declarat că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îi va transmite luni ambasadorului Ucrainei în România că autoritățile române solicită aprobare pentru verificarea lucrărilor realizate pe canalul Bâstroe.
“Sunt mai multe instituții care au atribuții în a monitoriza și verifica activitatea de la canalul Bâstroe. Am discutat cu Ministerul de Externe, cu Ministerul Mediului și cu Ministerul Transporturilor. Fiecare dintre ele au datoria ca, înainte de a iniția alte demersuri decât cele care au fost făcute public până în acest moment, să verifice, motiv pentru care Ministerul de Externe s-a coordonat cu Ministerul Mediului și cu Ministerul Transporturilor, a inițiat notele verbale către Ambasada Ucrainei la București, a fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreținere și astăzi la Ministerul de Externe va fi prezent ambasadorul Ucrainei prin care i se va solicita ca în perioada următoare autoritățile române să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor”, a spus Ciucă, înainte de a participa la ședința Biroului Executiv al PNL.
El a afirmat că lucrările “au impact pe mediu, au impact asupra Deltei Dunării”.
“În acest moment, dați-ne voie să verificăm și să confirmăm aceste date. Niciuna dintre instituțiile despre care am făcut vorbire nu poate să confirme aceste date până când nu ajungem pe canal să putem să verificăm și să executăm măsurătorile de adâncime așa cum au fost ele executate”, a afirmat premierul.
Nicolae Ciucă a explicat că lucrările executate la o adâncime de 3,5 metri sunt de întreținere, iar ce depășește înseamnă adâncirea canalului.
“Pe baza măsurătorilor atât Ministerul Mediului cât și celelalte structuri care răspund și cele care sunt preocupate de menținerea în formă naturală a Deltei Dunării vor acționa ca atare”, a adăugat premierul. (Agerpres)
Kremlinul admite că relațiile cu Moldova sunt foarte tensionate
Relațiile Rusiei cu Republica Moldova sunt extrem de tensionate la ora actuală, a admis luni Kremlinul, care i-a acuzat pe liderii moldoveni că urmăresc o agendă antirusească, la o săptămână după ce Chișinăul a declarat că a dejucat o tentativă de lovitură de stat pusă la cale de Rusia, relatează Reuters și EFE.
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat săptămâna trecută o nouă lege prooccidentală după ce guvernul precedent a demisionat în masă în urma unor luni în șir de scandaluri politice și economice.
Noul guvern condus de premierul Dorin Recean a promis să urmeze o cale proeuropeană și a cerut demilitarizarea Transnistriei, o regiune separatistă susținută de Moscova care se învecinează cu Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia a acționat în “mod responsabil” în ceea ce privește forțele de menținere a păcii pe care le are staționate în regiunea separatistă și a avertizat Republica Moldova să nu inflameze și mai mult situația.
Rusia recomandă Republicii Moldova să dea dovadă de mai multă prudență în ceea ce privește regiunea separatistă Transnistria, a afirmat Peskov, după ce Chișinăul a cerut retragerea trupelor ruse staționate în regiune, notează EFE.
“Rusia a fost și este o parte responsabilă în ceea ce privește Transnistria și continuă să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare. Dorim să-i sfătuim pe omologii noștri moldoveni să fie extrem de atenți în această privință”, a declarat reprezentantul președinției ruse.
“Relațiile noastre cu (Republica) Moldova sunt deja foarte tensionate”, a declarat Peskov în conferința sa de presă zilnică. “Conducerea se concentrează întotdeauna pe tot ce este antirusesc, ei alunecă în isterie antirusească”, a adăugat el. “Guvernul moldovean accentuează orice poziție antirusească și, de fapt, ajunge la isterie”, a insistat Peskov, apreciind că “lipsa unei poziții constructive nu ajută cu nimic Republica Moldova”, ci dăunează relațiilor bilaterale.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, - la fel ca omologul său ucrainean Volodimir Zelenski -, a declarat anterior luna aceasta că dispune de informații care sugerează că Rusia pregătește o lovitură de stat pentru “răsturnarea” autorităților moldovene și a semăna haos în această republică.
Rusia a negat aceste informații, dar Moscova s-a arătat reticentă față de posibilitatea ca Republica Moldova - care se află între Ucraina și România, membră a UE și NATO - să adere la Uniunea Europeană.
Maia Sandu a exclus sâmbătă o “amenințare militară iminentă” din partea Rusiei împotriva țării sale, dar a avertizat asupra războiului hibrid dus de Moscova prin dezinformare și a cerut ajutor comunității internaționale pentru a-l combate.
Comandantul-șef al forțelor NATO din Europa și-a exprimat sprijinul pentru furnizarea de avioane F-16 către Ucraina
Comandantul-șef al forțelor aliate din NATO în Europa, Christopher Cavoli, a răspuns afirmativ la o întrebare dacă avioanele de luptă F-16, dronele și rachetele cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să domine cerul și să consolideze operațiunile ofensive, relatează Politico, citat de BBC și preluat de G4media.
Problema posibilelor livrări de avioane F-16 este una dintre cele mai discutate în rândul aliaților occidentali ai Ucrainei, dar încă prevalează punctul de vedere că este prematur să se înceapă livrările de avioane de luptă și că ar trebui să se pună accentul pe sisteme de apărare aeriană și tancuri.
Cu toate acestea, generalul Cavoli, în cadrul unei ședințe private de informare cu peste 10 senatori americani și membri ai Camerei Reprezentanților, care a avut loc vineri, la München, a răspuns “Da” atunci când a fost întrebat dacă F-16 ar ajuta Ucraina să câștige războiul.
Chestiunea F-16 a fost doar o parte a unei discuții mai ample despre desfășurarea războiului și despre ceea ce are nevoie Kievul pentru a reuși în planurile sale de a trece la ofensivă și de a opri înaintarea trupelor rusești. Cavoli, potrivit Politico, a declarat că, pe lângă avioanele de vânătoare, este nevoie de rachete cu rază de acțiune mai mare pentru a lovi pozițiile rusești de la o distanță mai mare, punând în pericol cartierele generale și liniile de aprovizionare din spate.
Publicația califică această evaluare drept un pas înainte față de declarațiile anterioare ale autorităților americane, care nu excludeau furnizarea de F-16, dar numai în viitor, și insistau că apărarea aeriană este acum mai necesară pentru Ucraina.
Generalul, care este atât comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, cât și șeful comandamentului european al SUA, consideră că Occidentul ar trebui să înarmeze Ucraina în așa fel încât armata sa să poată aplica lovituri mai profunde asupra pozițiilor rusești din interiorul graniței ucrainene, notează Politico.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut de mult timp avioane de luptă, dar președintele american Joe Biden și unii lideri europeni nu sunt încă pregătiți să îi vină în întâmpinare, spunând că furnizarea de tancuri, sisteme de apărare aeriană și artilerie este mai importantă pentru etapa actuală a războiului. Vineri, un grup bipartizan de congresmeni americani i-a cerut lui Biden să furnizeze Ucrainei avioane de luptă F-16.
China ia în considerare să furnizeze “arme” Rusiei, spune Blinken
Beijingul ia în considerare furnizarea de “arme” Rusiei pentru a sprijini ofensiva acesteia în Ucraina, a avertizat duminică secretarul de stat american Antony Blinken, după o întâlnire cu omologul său chinez Wang Yi, potrivit Le Figaro.
Am vorbit despre războiul condus de Rusia și despre îngrijorările pe care le avem că China ia în considerare furnizarea de sprijin letal Rusiei”, a declarat el la CBS, explicând că deține informații pe această temă. Întrebat ce ar însemna acest lucru în mod concret, șeful diplomației americane a răspuns: “În principal, arme”.
Cei doi bărbați s-au întâlnit sâmbătă seara la München, în marja Conferinței de securitate, într-un schimb de replici pe care diplomația americană l-a descris ca fiind “sincer și direct”. Secretarul de stat a avertizat cu privire la “implicațiile și consecințele” pentru China dacă se va descoperi că oferă “sprijin material” Rusiei în războiul său din Ucraina sau că o ajută să se sustragă sancțiunilor occidentale, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în raportul privind întâlnirea. Vicepreședintele american Kamala Harris, care s-a aflat sâmbătă la München, a pus, de asemenea, la îndoială neutralitatea Chinei. SUA sunt “tulburate de faptul că Beijingul și-a aprofundat relațiile cu Moscova de la începutul războiului”, a declarat ea.
