Cel mai bun program de țară pe care îl are România este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat, marți, într-o conferință de specialitate, Valentin Lazea, economist-șef la Banca Națională a României (BNR), menționând că are o vastă experiență de a fi lucrat în multiple planuri de țară și strategii, începând cu anul 1998.
El a subliniat că opiniile sunt personale și nu implică în niciun fel poziția oficială a Băncii Naționale a României.
“La ce putem în mod realist spera vizavi de programul de țară? Cel mai bun program de țară pe care îl avem este PNRR-ul, că ne place, că nu ne place, că e făcut de români sau parțial de români sau în mică parte de români, cu multă ecologie, cu mult IT în el - și așa mai departe, ăla este, ăla îl avem, e cu bani, e stabilit, e cea mai bună ocazie să îl implementăm și asta este - că ne place sau că nu ne place. Văd, de asemenea, posibile progrese punctuale, dar necoordonate, făcute de unii întreprinzători români, fiecare pe nișa lui, însă, fără să aibă o viziune macroeconomică integratoare, fără să aibă neapărat viziunea impactului pe fiscalitate și pe politicile fiscale și monetare, iar, pe termen lung și foarte lung o reformă a sistemului educațional care să promoveze alte valori decât cele promovate în ultimii 30 de ani, punând accentul pe solidaritate, pe abordarea pe termen lung, pe respectul pentru autorități, pe stimulente non-materiale”, a menționat Valentin Lazea, la conferința “(Re)deșteptarea României: Un plan de țară, acum!”.
Oficialul BNR a precizat că are o vastă experiență de a fi lucrat în multiple planuri de țară și strategii.
“Am o vastă experiență de a fi lucrat în multiple planuri de țară și strategii - o experiență tristă, pot să spun din start, începând cu 1998, când s-a făcut planul de țară, prima tentativă a României să adere la OCDE - și trecând prin 2016 - strategia România competitivă, un alt plan de țară, și 2018-2019 - Planul național de adoptare al euro. Deci, am o experiență vastă în acest domeniu și entuziasmul care pe mulți îi cuprinde când aud de plan de țară, pe mine nu mă mai afectează, pentru că am trecut prin etapele astea”, a spus Lazea.
El a subliniat că, un plan sau o strategie de țară, trebuie să îndeplinească unele criterii, printre care: să aibă în vedere toți cei trei factori care contribuie la PIB-ul potențial, respectiv capital, forță de muncă, productivitate, să fie bugetate corespunzător toate măsurile cuprinse în acea strategie, să nu afecteze echilibrele macroeconomice fiscal și monetar odată cu implementarea măsurilor, să presupună o îmbinare a celor trei politici: fiscală, monetară, de reforme structurale. De asemenea, trebuie “să depășească orizontul termenului scurt, mergând spre termen mediu și lung - și să implice un efort coordonat al tuturor ministerelor și agențiilor statului, cu inițiativele sectorului privat”.
Totodată, Valentin Lazea a făcut referire la “cauzele evidente pentru care au eșuat programele de țară elaborate până în prezent de autoritățile române”, menționând că alte planuri de țară realizate pentru România de instituții financiare internaționale au avut “un oarecare câștig de cauză”, însă nu total. (Agerpres)
