Scenariu: Județul Mureș s-ar uni cu alte două județe și ar rămâne cu 5 orașe și 16 comune
Propunerea de reorganizare teritorial-administrativă a României, lansată săptămâna trecută de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), a născut deja discuții aprinse. La inițiativa CCIR au accesat mai multe organizații patronale și asociații din țară care solicită decidenților politici reorganizarea administrativă a României, “prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă”. În documentul CCIR se arată că unul din motivele pentru care această reorganizare ar fi necesară este că “în împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate”.
Acestui demers al CCIR s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN), Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții din România (PATROMAT), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Federația Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociația Brokerilor din România.
Sergiu Papuc: “Am putea lua în calcul o alipire a comunelor limitrofe marilor municipii”
Fost viceprimar al municipiului Târgu Mureș (2017 - 2020) și actual consilier local, avocat de profesie, Sergiu Papuc a comentat această propunere a CCIR, declarând pentru “Cuvântul liber” că “reorganizarea administrativă este o temă care s-a rostogolit în spațiul public în ultimii ani, neajungându-se la nicio concluzie sau la un proiect fezabil. Eu consider că România nu este pregătită pentru o reconfigurare administrativă de asemenea profunzime. Am putea lua în calcul o “alipire” a comunelor limitrofe marilor municipii. Prin aceasta s-ar putea gândi o strategie de dezvoltare mai coerentă. Așa cum bine știm, multe comune nu au capacitatea administrativă pentru a putea gândi, gestiona sau implementa mari proiecte de dezvoltare”. El a mai adăugat că “volumul de muncă a scăzut considerabil în comune odată cu finalizarea procedurilor de reconstituire a drepturilor de proprietate. Așadar este redundantă finanțarea funcționării unui aparat administrativ atât de stufos raportat la volumul de muncă rămas”.
Județul Mureș în top 5 ca număr de localități, cu 102. Conform propunerii CCIR, ar rămâne 5 orașe și 16 comune
Conform inițiativei, județul Mureș ar urma să se unească cu cel puțin alte două județe din regiune, sau cu părți din aceste județe. Documentul nu precizează care ar fi acestea, însă putem să ne gândim că în cazul unei eventuale reorganizări ar fi unul din județele din Regiunea de Dezvoltare Centru din care facem parte, alături de Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu și Alba.
Mureșul se află în top 5 pe țară în ceea ce privește numărul Unităților Administrativ-Teritoriale (UAT-uri), adică municipii, orașe și comune, cu un număr de 102. Dacă am aplica principiul enunțat de CCIR conform căruia orașele ar trebui să aibă minim 10.000 de locuitori, iar comunele 5.000, conform rezultatelor parțiale de la recensământul încheiat anul trecut, în județul nostru ar mai rămâne cinci din actualele așezări urbane: Târgu Mureș, Reghin, Sighișoara, Târnăveni, Luduș, iar o comună, Sâncraiu de Mureș, cu o populație de 10.403 locuitori, ar deveni oraș. Localitățile care și-ar pierde statutul de oraș ar fi Sovata (9.703), Iernut (8.473), Ungheni (7.007), Sângeorgiul de Pădure (4.875), Miercurea Nirajului (5.414) și Sărmașu (6.186).
Conform aceluiași scenariu, bazat pe solicitările CCIR, doar 10 din actualele comune din Mureș și-ar mai păstra acest statut. Este vorba de: Sântana de Mureș (6.612), Band (6.394), Ceuașu de Câmpie (5.992), Ernei (5.843), Pănet (5.725), Cristești (5.592), Gurghiu (5.530), Albești (5.392), Acățari (5.170), Gornești (5.072) și Adămuș (4.993). Cele șase așezări urbane care ar urma să își piardă acest statut ar deveni comune și astfel numărul acestora ar ajunge la 16.
Desigur, este doar un scenariu bazat pe doleanțele oamenilor de afaceri, însă în viitor, cu siguranță că va exista și o dezbatere politică în acest sens.
Vor vrea partidele mari să renunțe la mii de primari? Greu de crezut!
Unii politicieni susțin că acest deziderat al oamenilor de afaceri este imposibil datorită opoziției pe care un astfel de proiect l-ar întâmpina în Parlamentul României, mai ales din partea partidelor mari, cum ar fi PSD și PNL. Cele două formațiuni au cei mai mulți primari la nivel național (PSD peste 1.400 și PNL peste 1.200, din 3.277 de localități), ceea ce îi ajută în așa-numita strategie de fragmentare a votului. Conform acestei strategii, partidele mari au un avantaj în alegerile pentru Parlamentul României venit din partea numărului mare de primari care pot mobiliza alegătorii pentru votarea partidului din care ei fac parte.
Dragoș Bardoși
