Prințesa Anne, fiica regretatei regine Elisabeta a II-a și sora regelui Charles al III-lea, a declarat că reducerea dimensiunii monarhiei britanice “nu este o idee bună”, într-un interviu acordat pentru postul public canadian de televiziune CBS, informează AFP.
“Din punctul meu de vedere, nu cred că este o idee bună. Nu prea știu ce altceva am putea face”, a declarat prințesa britanică, în vârstă de 72 de ani, referindu-se la măsurile luate în ultimii ani pentru a reduce stilul de viață al familiei Windsor.
Acel proiect de reducere era evocat în special “într-o epocă în care existau mai mulți membri” în familia regală, a precizat ea.
Potrivit mass-media britanice, regele Charles al III-lea ar putea decide să reducă efectivele de angajați din serviciul său, precum și numărul membrilor din familia regală care primesc sarcina de a îl reprezenta în cadrul unor misiuni oficiale, cu scopul de a reduce astfel costurile pentru contribuabilul britanic.
Declarațiile prințesei Anne au fost făcute cu doar câteva zile înaintea încoronării regelui Charles al III-lea, programată sâmbătă, la abația Westminster din Londra, un eveniment la care sunt așteptați mii de britanici și de turiști, precum și numeroase personalități politice, inclusiv prim-ministrul canadian, Justin Trudeau.
Prințesa Anne, care ocupă locul al 16-lea în ordinea de succesiune la tron, este considerată cel mai activ membru al familiei regale, după ce a participat la 214 evenimente oficiale în 2022.
Ea a adăugat că nu se așteaptă la schimbări majore sau la surprize în timpul domniei fratelui ei mai mare.
“Știți la ce să vă așteptați, pentru că el se pregătea deja (să devină rege - n.r.) de ceva vreme, iar eu nu cred că se va schimba”, a declarat prințesa britanică în interviul difuzat luni.
Potrivit prințesei Anne, familia regală a Regatului Unit va continua să susțină domnia lui Charles, așa cum a făcut-o și în cazul mamei sale, regina Elisabeta a II-a, decedată în decembrie 2022.
O ceremonie oficială este de asemenea programată sâmbătă la Ottawa pentru a marca încoronarea lui Charles al III-lea, monarhul fiind șeful statului canadian, cu spectacole artistice și un omagiu adus prin 21 de salve de tun ce vor fi trase de pe colina Parlamentului.
Canadienii au păreri împărțite despre subiectul monarhiei: potrivit unui sondaj realizat recent de Ipsos, 54% dintre ei consideră că țara lor ar trebui să renunțe la regalitate, al cărei rol este în prezent în mare parte onorific.
Doar 56% dintre canadieni sunt convinși că Charles al III-lea va face o treabă bună în calitate de rege, comparativ cu 80% care o susțineau pe mama lui.
“Vreau doar să subliniez faptul că monarhia oferă Constituției canadiene un anumit grad de stabilitate pe termen lung. De fapt, este destul de dificil să obții acest lucru într-o altă manieră”, a adăugat prințesa Anne în același interviu. (Agerpres)
O nouă noapte de atacuri rusești în Ucraina
Rusia a lansat în noaptea de marți spre miercuri 26 de drone kamikaze de fabricație iraniană asupra Ucrainei, dintre care apărarea antiaeriană ucraineană a doborât în total 21, și o a treia serie de atacuri nocturne împotriva Kievului în decurs de șase zile, au anunțat miercuri forțele aeriene ucrainene pe canalul lor de Telegram, dar o dronă a lovit o clădire în regiunea Dnipropetrovsk (sud-est), potrivit EFE, Reuters și Unian.
Dronele au fost lansate din regiunea rusă Briansk, la nord-est de Ucraina, și din Marea Azov (sud-est).
Unele dintre aceste drone Shahed 136 de fabricație iraniană au vizat Kievul, unde, în jurul miezului nopții, au fost activate sirenele de alertă aeriană, iar armata ucraineană a reușit să doboare toate aparatele fără pilot care au intrat în spațiul aerian al capitalei.
“Tactica adversarului continuă ca de obicei și fără modificări: la căderea nopții, teroriștii lansează un val de dispozitive din diferite direcții”, afirmă pe contul său de Telegram șeful administrației militare a Kievului, Serghii Popko.
Sirenele de atac aerian au răsunat timp de mai multe ore la Kiev și în împrejurimi, precum și în cea mai mare parte a estului Ucrainei, iar situația s-a liniștit abia în zori.
Cu ajutorul sistemelor de apărare antiaeriană primite de la aliații săi occidentali, Ucraina reușește acum să doboare majoritatea dronelor kamikaze cu care Rusia a distrus numeroase infrastructuri energetice ucrainene în toamnă și în iarnă.
Potrivit unor analiști, Rusia continuă să lanseze aceste drone cu costuri reduse pentru a forța Ucraina să consume rachete mult mai scumpe și alte tipuri de muniție antiaeriană. Interceptarea dronelor ar putea, de asemenea, ajuta Rusia să localizeze amplasamentul sistemelor defensive utilizate de Ucraina.
Rusia și-a intensificat atacurile înaintea unei mult așteptate contraofensive a Ucrainei, lansând aproape în fiecare noapte valuri de drone și rachete pentru a ținti Kievul și alte zone, în ultima săptămână.
Una din drone a lovit, miercuri, o clădire administrativă la Dnipro - centrul administrativ al regiunii Dnipropetrovsk - care a luat foc, incendiul fiind stins abia spre dimineață, a indicat guvernatorul regiunii, Serhii Lisak, pe Telegram.
Unitățile de apărare antiaeriană au doborât șapte drone deasupra regiunii Dnipropetrovsk, a adăugat el. Trei din cele 26 de drone lansate de Rusia în cursul nopții trecute au vizat infrastructura petrolieră din regiunea Kirovograd (centrul Ucrainei), au anunțat autoritățile militare responsabile de această zonă.
Atacul a avut loc în jurul orei locale 3.00 (01.00 GMT) și a lovit un depozit de petrol din regiune, a declarat șeful administrației militare din Kirovograd, Andrii Raikovici, pe contul său de Telegram, potrivit EFE. Serviciile de urgență acționează la locul atacului. Informațiile despre pagube sunt în curs de clarificare, a adăugat el.
Atacul survine după ce mai multe infrastructuri de cale ferată pe care Rusia le folosește pentru a furniza combustibil trupelor sale în Ucraina au fost aruncate în aer, în ultimele zile.
Ucraina nu a revendicat și nici nu a negat oficial că forțele sau serviciile sale secrete s-ar afla în spatele acestor atacuri. Moscova a atribuit responsabilitatea Kievului, notează EFE. (Agerpres)
Istanbul: Reuniune pentru reînnoirea acordului privind cerealele
Reînnoirea așa-numitului “acord privind cerealele”, al cărui ultim termen expiră pe 18 mai, va fi negociată de miniștrii adjuncți ai Apărării din Rusia, Ucraina și Turcia într-o reuniune ce va avea loc vineri, la Istanbul, transmite EFE. Acest lucru a fost anunțat miercuri de ministrul apărării turc, Hulusi Akar, care a arătat că “părțile speră” că se va obține o prelungire a acordului care permite exportul de cereale și de alte produse agricole printr-un coridor securizat din Marea Neagră.
“Speranța noastră este ca acordul privind cerealele să continue fără nicio întrerupere, deoarece acest acord este foarte important pentru țările care au nevoie de el, precum și pentru pacea și stabilitatea regionale”, a spus Akar, citat de agenția de presă Anadolu.
“Ca urmare a acceptării propunerii noastre de către ambele părți, miniștrii adjuncți ai Apărării din Turcia, Ucraina și Rusia se vor întâlni la Istanbul, vineri, 5 mai. În cadrul reuniunii, vor fi discutate unele chestiuni, în special inițiativa privind cerealele”, a subliniat ministrul turc.
“În acest context, putem spune că părțile speră că termenul va fi extins. Dorința noastră este de a prelungi această inițiativă fără probleme”, a declarat Akar.
“Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră” a fost inițial parafată în iulie anul trecut de către Ucraina și Rusia, cu sprijinul Turciei și al Națiunilor Unite, pentru un termen de 120 de zile, care poate fi reînnoit pentru aceeași perioadă dacă niciuna dintre părți nu renunță la înțelegere.
Pe 18 martie, Moscova a fost de acord să prelungească pactul, dar numai pentru 60 de zile, și a amenințat că nu îl va mai prelungi dacă nu se vor face progrese în facilitarea fluxului de îngrășăminte și produse alimentare rusești către piețele internaționale.
Rusia reclamă că aceste exporturi, a căror facilitare a fost convenită cu Națiunile Unite în paralel cu acordul privind exporturile de cereale ucrainene, se confruntă cu dificultăți în principal din cauza efectelor colaterale ale sancțiunilor occidentale impuse Rusiei pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei.
Kremlinul solicită reconectarea băncii Rosselkhozbank la sistemul de comunicații financiare SWIFT, reluarea livrărilor de mașini agricole, piese de schimb și servicii, precum și eliminarea restricțiilor în materie de asigurări și acces liber la porturi.
De asemenea, Moscova cere punerea în funcțiune a conductei de amoniac Togliatti-Odesa, paralizată de la începutul campaniei militare ruse în Ucraina, și deblocarea conturilor și activelor în străinătate ale companiilor ruse implicate în producția și transportul de alimente și îngrășăminte. (Agerpres)
Polonia, la cuțite cu gigantul Pfizer din cauza vaccinurilor anti COVID 19
Guvernul polonez afirmă că pe piața Uniunii Europene există un excedent de vaccinuri împotriva COVID-19, iar din acest motiv își intensifică apelurile către gigantul farmaceutic american Pfizer pentru renegocierea contractelor existente, transmite miercuri dpa.
Într-o scrisoare adresată Pfizer și consultată de dpa la Bruxelles, ministrul polonez al sănătății, Adam Niedzielski, afirmă că este lipsită de sens onorarea contractelor prin care s-ar livra sute de milioane de doze suplimentare Uniunii Europene într-o perioadă în care cererea s-a redus dramatic și transmiterea coronavirusului este scăzută.
Cele mai multe doze vor sfârși probabil prin a fi distruse, arată ministrul polonez.
UE este deschisă spre găsirea unui compromis, mai scrie el, acuzând însă că Pfizer nu a arătat suficientă flexibilitate având în vedere cât de mult s-a redus intensitatea pandemiei.
Propunerea actuală a Pfizer este să livreze mai puține doze, dar compania pretinde o taxă de anulare egală cu jumătate din prețul unei doze ce nu a fost încă produsă.
Lupta guvernului de la Varșovia cu Pfizer are loc în contextul apropierii alegerilor parlamentare din toamnă. Partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS) a început deja o campanie la nivelul țării în aprilie.
Ministrul Niedzielski nu este membru al niciunui partid politic, însă, în scrisoarea către acționarii Pfizer, el scoate în evidență linia de politică externă a PiS, și anume faptul că Varșovia și UE se concentrează acum pe ajutorarea Ucrainei, atacată de Rusia, și că fac sacrificii financiare în acest scop.
Niedzielski argumentează că Pfizer ar trebui să acționeze moral și să dea prioritate solidarității în locul urmăririi profitului.
Alte state UE și-au semnalat susținerea față de poziția Varșoviei.
În martie, Bulgaria a anunțat că va distruge milioane de doze de vaccin. Ministrul sănătății, Asen Medjidiev, a spus Comisiei Europene că Bulgaria dorește să se pună capăt contractului cu BioNTech/Pfizer prin care este obligată să cumpere doze de vaccin împotriva COVID-19 până în 2025.
În plus față de Polonia, această poziție este sprijinită de asemenea de Republica Cehă și Lituania, a afirmat el. (Agerpres)
