Un sculptor extrem de talentat, căzut oarecum în uitare, care a trăit la fel de discret precum cum s-a stins, la vârsta de 74 de ani, în propriul său atelier, István Csorvássy, este coautorul, alături de Márton Izsák, a două dintre cele mai reprezentative statui din Târgu Mureș - Monumentul celor doi Bolyai, amplasat în Piața Bolyai, și Soldatul Necunoscut, situat în Piața Victoriei.
Deși locuitorii din Târgu Mureș trec zilnic pe lângă cele două sculpturi, cea a intelectualilor Bolyai, tatăl și fiul, care este realizată în piatră, și cea a Soldatului Necunoscut, făcută în bronz, unii susțin că au auzit cândva despre autor, dar că nu-și mai amintesc, unii avansează o serie de nume, alții cunosc doar parțial povestea sculpturilor, iar alții nu știu absolut nimic despre cine se află în spatele celor două lucrări extraordinare. În momentul în care cei chestionați aud numele sculptorilor, István Csorvássy (1912-1986) și Márton Izsák (1913-2004), acestea nu par neapărat să aibă o mare rezonanță pentru ei.
Despre Izsák Márton s-a scris mult mai mult, prin grija comunității evreiești din oraș, mai ales că între anii 1942 - 1944 acesta a fost trimis într-un detașament de muncă forțată, apoi, după eliberarea sa, până în 1974, a fost directorul Școlii de Artă din Târgu Mureș, între anii 1953 - 1974 fiind și președintele Asociației Artiștilor, iar în anul 2001 a devenit cetățean de onoare al orașului. Însă despre István Csorvássy nu se cunosc prea multe, poate și din cauza faptului că acesta a murit în anii '80, într-un oarecare anonimat. Despre valoarea lui István Csorvássy se vorbește însă în rândul colecționarilor de artă, întrucât lucrările sale, în special sculpturile în lemn, sunt vândute la prețuri destul de mari.
Sculptorul István Csorvássy a trăit în majoritatea timpului la Târgu Mureș, unde a fost profesor de liceu, perioadă în care a realizat o serie de lucrări care i-au adus premii importante din partea Guvernului român, la începutul anilor '50. În 1951, împreună cu alți doi sculptori - Istvan Barabas și Bela Szabo - a primit Premiul de Stat al Republicii Populare Române, iar în 1952 a fost distins cu Marele Premiu al Consiliului Mondial al Păcii pentru grupul statuar al partizanilor coreeni, o lucrare sculptată în lemn.
István Csorvássy s-a născut la Reghin, în 2 aprilie 1912, iar tatăl său, care era maistru cizmar, l-a îndemnat și sprijinit să învețe arta sculpturii în lemn. Mai întâi, a fost ucenicul și elevul celebrului pictor și sculptor Samuel Keresztesi, specializat pe catapetesme, la Tășnad, apoi a studiat la Școala de Arte Plastice din Cluj, avându-i ca profesori pe renumitul pictor Aurel Ciupe și pe sculptorul Romulus Ladea.
După finalizarea studiilor, sculptorul s-a stabilit la Târgu Mureș, unde a început să își expună lucrările din lemn, sculpturi inspirate din folclor, devenind foarte cunoscut pentru aceste realizări, nu doar în Transilvania, ci și internațional. Astfel, talentul său l-a recomandat pentru a participa la proiectul de restaurare a Castelului Corvinilor din Hunedoara, în anii '40, în același timp fiind solicitat să realizeze mici statuete din lemn pentru conducerea Corpului de honvezi M.Kir.IX, care funcționa la Cluj, în clădirea în care, după 1948, a activat Securitatea.
Datorită faimei sale, în 1957 a fost invitat să își materializeze talentul cu ocazia aniversării a 400 de ani de la înființarea Colegiului Reformat din Târgu Mureș, unde funcționează Liceul Teoretic “Bolyai Farkas”, pentru a realiza monumentul celor doi Bolyai - Bolyai Farkas (1775-1856), autorul “Tentamenului”, fost profesor de matematică la Colegiul Reformat din Târgu Mureș, și fiul acestuia, Bolyai János (1802-1860), nimeni altul decât părintele teoriei neeuclidiene, cel care a reușit, în paralel cu savantul rus Nikolai Lobacevski, să răstoarne Geometria lui Euclid, teorie referitoare la datele observației practice despre spațiu (acesta este motivul pentru care Geometria neeuclidiană poartă numele Bolyai-Lobacevski).
Monumentul îi prezintă pe cei doi intelectuali - Bolyai Farkas (tatăl) și Bolyai János (fiul) - într-o ipostază sugestivă: tatăl este reprezentat în poziție șezând, cu o carte în mână și cu privirea ridicată spre fiu, iar János stă în picioare și se uită gânditor în pământ.
“Mesajul artistului este că tatăl a reușit să-i insufle fiului său pasiunea pentru învățătură, în special pentru matematică și cercetare. Bolyai-fiul, prin spiritul său revoluționar, este reprezentat ca simbol al geniului cercetător, al deschiderii spre o lume nouă, revoluționară, dar nu în ultimul rând al continuității și firească depășire a performanțelor generației anterioare”, se arată într-un studiu realizat de Annamária Márton despre cultul celor doi Bolyai.
Prin Monumentul celor doi Bolyai, István Csorvássy s-ar părea că a început colaborarea cu sculptorul Márton Izsák, cu care, în 1964, a realizat statuia Ostașului Necunoscut, în memoria soldaților români căzuți în cel de Al Doilea Război Mondial. Statuia ostașului român este un monument situat între Piața Trandafirilor și Piața Victoriei din Târgu Mureș, este turnată în bronz, are o înălțime de 5 metri. Ostașul este realizat în trei dimensiuni, o tehnică numită ronde-bosse, adică un tip de sculptură statuară care poate fi privită de jur-împrejur, fără ca vreuna dintre părțile sale să fie alipită unui fond și fără să adere la altă suprafață decât cea a soclului sau piedestalului.
Statuia, amplasată pe un soclu masiv placat cu travertin, înfățișează un ostaș român care ține în mână un drapel ridicat deasupra capului, întregul ansamblu având o înălțime de 11 metri. Pe soclul monumentului, pe părțile laterale, există două basoreliefuri, realizate din marmură albă, cu scene de luptă, iar pe frontispiciu există un text cu litere în relief: “Glorie eternă ostașilor armatei române care și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei”.
În Târgu Mureș a mai existat un Monument al Ostașului Român, realizat de Ion Schmidt-Faur, în 1923, care a fost distrus în cel de Al Doilea Război Mondial.
Deși s-ar crede că cei doi sculptori, István Csorvássy și Márton Izsák, au început să colaboreze în 1957 pentru a realiza Monumentul celor doi Bolyai, de numele lor se leagă o altă statuie realizată în Târgu Mureș, în anul 1955, despre care se spune că ar fi dispărut în mod misterios. Este vorba despre statuia lui Stalin, care a fost demolată în 1962.
Firește, ca orice lucru rămas oarecum necunoscut publicului, în jurul acestei dispariții au fost țesute o serie de legende, unele sugerând că statuia lui Stalin din Târgu Mureș nu ar fi fost distrusă și se află în continuare în oraș, într-un subsol; alta - că ar fi dispărut peste noapte, ca și cum ar fi fost “răpită”, fără să se știe unde anume a fost dusă, ce s-a făcut cu ea și de ce, în contextul în care în România începuse “destalinizarea”.
Aceasta a fost sursa mai multor mituri urbane, care susțineau că soclul a fost menit inițial să conțină o bibliotecă în baza sa sau că biblioteca a fost de fapt construită și încă există. Muzeografii din Târgu Mureș nu își amintesc sau pur și simplu nu știu despre existența unei astfel de statui sau despre biblioteca secretă din soclul construcției.
Despre colaborarea dintre sculptorii István Csorvássy și Márton Izsák, specialiștii în artă au doar cuvinte de apreciere, arătând că aceștia se completau reciproc cum nu se poate mai bine: primul era considerat “mâna”, iar al doilea era “mintea”.
În municipiul Târgu Mureș sunt consemnate aproape 200 de statui, grupuri statuare, busturi, monumente, reliefuri, compoziții nonfigurative, unele demolate între timp, cele mai vechi fiind Statuia lui Ignațiu de Loyola (1750), Statuia lui Francisco de Xavier (1750) - ambele pe fațada Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul din centrul municipiului Târgu Mureș, Alegoriile Vechiului Testament și Noului Testament (1750), Arhanghelul Mihail și cei patru evangheliști (1763), aflate în interiorul aceleiași biserici, precum și Statuia lui Ioan Nepomuk (1802), aflată pe fațada Turnului Franciscanilor.
Numai la Biblioteca Teleki din Târgu Mureș există 47 de busturi, potrivit unui inventar din 1947, achiziționate în anul 1802 de contele Samuel Teleki, întemeietorul bibliotecii, deși în documentele acestuia se preciza că numărul busturilor cumpărate era de 63. De asemenea, există numeroase busturi și statui vechi în cimitire sau în incintele unor instituții de cultură, de educație sau militare, însă majoritatea statuilor și monumentelor sunt accesibile publicului larg, fiind amplasate în locuri publice. (Agerpres)
