Vârsta de pensionare va crește în cazul tuturor categoriilor de pensii speciale, va crește perioada la care se va raporta calculul și de asemenea se va majora treptat și perioada petrecută în activitatea respectivă, astfel încât cheltuielile cu aceste pensii vor converge foarte mult către sistemul contributiv, a afirmat, miercuri, ministrul propus al Muncii, Marius Budăi, după audierile de la comisiile de specialitate reunite, din Senat și Camera Deputaților.
“În primul rând va crește vârsta de pensionare, în al doilea rând va crește perioada la care se va raporta calculul, deci nu se va mai face acel calcul pe ultimele 6 luni, ultima lună sau ultimele 12 luni - treptat vom ajunge ca să ne raportăm la veniturile din întreaga perioadă, asta înseamnă o aliniere a contributivității. Dacă vorbim de magistrați nu se vor mai permite perioade asimilate și, așa cum era proiectul inițial, se va începe de la 20 de ani strict în magistratură, urmând ca în următorii 5 ani, an de an, să crească această perioadă până la 25 de ani, dacă vorbim de restul categoriilor, erau categorii care aveau un mandat fie de 4 ani, fie de cel puțin 14 ani - toate acestea au crescut și s-au aliniat la 25 de ani, deci acestea sunt lucruri care îndreaptă foarte mult sistemul către sistemul contributiv și ajungem să avem și vârsta de pensionare crescută similar la 65 de ani, dar și raportarea la întreaga perioadă a veniturilor”, a spus Budăi, întrebat de jurnaliști despre modificarea pensiilor speciale, după ce la audieri a arătat că așteaptă să primească raportul Comisiei Europene referitor la acest subiect.
Anterior, la audierile din comisie, ministrul propus a afirmat că va crește vârsta de pensionare la 65 de ani la toate categoriile, mai puțin la magistrați, care se vor pensiona la 60 de ani.
“Da, crește vârsta de pensionare și este prevăzut în amendamente la 65 (de ani - n. r.), cu excepția magistraților, care rămân la 60, dar restul, toate categoriile, la 65 de ani. Raportarea de calcul se va face la stagiul complet, așa cum este prevăzut, dar nu vom face o raportare peste noapte, pentru că ar însemna o bulversare a sistemelor și sunt măsuri tranzitorii și, sigur, veniturile din toată perioada vor fi luate în calcul”, a susținut Marius Budăi, la audieri.
În ceea ce privește această perioadă de tranziție la noile norme, de 5 ani, ministrul propus a precizat după audieri că CE a acceptat-o pentru că “toată această perioadă tranzitorie înseamnă practic și respectarea protecției asupra unor decizii ale Curții Constituționale, dar înseamnă și respectarea independenței sistemelor, și mai ales o posibilitate de a lăsa perioada de tranziție astfel încât să nu existe bulversări mari, fie în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională sau în justiție sau în oricare alt sistem până la urmă”.
Referitor la impozitarea acestor pensii aflate în plată, Marius Budăi a susținut că se va aplica la suma care depășește salariul mediu brut pe economie, cu precizarea că nu va fi afectată partea de contributivitate.
Întrebat ce spune concret raportul Comisiei Europene, el a răspuns: “Concret spune raportul când îl voi primi la noapte”.
“Avem un raport preliminar pe impact - sunt acele grafice extrem de vorbitoare, dacă putem spune așa, dar sunt edificatoare, care arată foarte clar o curbă în jos cu cheltuielile cu acest sistem de pensii. Va converge foarte mult către sistemul contributiv”, a adăugat acesta.
În privința creșterii salariului minim în următorii doi ani la 500 de euro net, așa cum este prevăzut în noul program de guvernare, Marius Budăi a subliniat că este vorba de o directivă europeană în acest sens, care trebuie aplicată de statele membre în termen de doi ani de la publicare (ea fiind dată anul trecut), dar sunt și două aspecte care trebuie luate în calcul: discuțiile cu mediul de afaceri și cu sindicatele.
“Opinia sindicatelor este opinia oamenilor și cred că este foarte important”, a adăugat ministrul propus. (Agerpres)
