Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vizitat duminică Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii, unde a constatat un grad de interoperabilitate “fără cusur” între militarii români și militarii aliați prezenți aici.
Prezent duminică la Alba Iulia, unde a ajuns cu bicicleta de la Ciugud pe traseul Via Transilvanica, Mircea Geoană a afirmat, pentru Agerpres, că s-a aflat timp de două zile în vizită în Transilvania, la Cluj-Napoca pentru TIFF și pentru alte activități, iar în funcția oficială de la NATO la baza de la Câmpia Turzii. “Când vizitez țări aliate, și cu atât mai mult țara noastră, România, vizitez unități militare, cele care sunt într-o formă de colaborare cu NATO, cum este Câmpia Turzii. Acolo, pe lângă militarii români sunt și militari americani și britanici, piloți profesioniști care își fac datoria față de Alianța noastră. Anul trecut când am vizitat Clujul, am fost la Bistrița, unde este o brigadă mecanizată care este arondată forțelor NATO și am văzut același profesionalism, aceeași modernizare accelerată a capacităților noastre militare și un grad de interoperabilitate între militarii români și militarii aliați, americani, britanici în acest caz, fără cusur”, a declarat, pentru Agerpres, secretarul general adjunct al NATO.
Mircea Geoană a adăugat că se bucură să vadă acest lucru, menționând că NATO va continua să facă acest tip de investiții.
Tot duminică, Geoană a străbătut cu bicicleta pentru prima dată traseul de pe Via Transilvanica între Ciugud și Alba Iulia, alături de frații Ușeriu și de alți voluntari, alăturându-se astfel altor “ambasadori” ai proiectului care a câștigat, recent, Premiul European pentru Patrimoniu/Premiul Europa Nostra 2023 din partea Comisiei Europene și Europa Nostra. “Am profitat de prezența în inima Transilvaniei pentru a face primul meu traseu de Via Transilvanica. Nu a fost atât de lung pe cât mi-aș fi dorit, dar cred că am făcut o oră jumate bună de traseu (de la Ciugud până la borna din apropierea Porții a III-a a Cetății din Alba Iulia - n.r.) . (...) Am fost chiar curios să văd acest proiect care are deja o reputație mult dincolo de granițele României”, a declarat, pentru Agerpres, Mircea Geoană. (Agerpres)
Kelemen Hunor, UDMR: “Nu caut explicații la cele întâmplate, cu toate că sunt întrebări legitime, de altfel; poate să fie din lăcomie, poate să fie din dorința de răzbunare, poate să fie din eroare strategică”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, prezent sâmbătă la Congresul USR, a mărturisit că are emoții, deoarece nu a mai participat de “foarte mult timp” la un astfel de eveniment organizat de un partid de opoziție.
El i-a mulțumit liderului USR, Cătălin Drulă, pentru invitație, menționând că aceasta a venit în urmă cu trei săptămâni.
“Nici tu, nici eu nu știam - poate știa cineva din această țară - dar noi sigur nu știam ce se va întâmpla peste trei săptămâni. Am emoții, trebuie să recunosc, în fața voastră, (...) pentru că nu am mai fost la un congres al unui partid în opoziție, de foarte mult timp. Dar încerc să mă obișnuiesc cu acest statut și bine v-am găsit după aterizarea noastră forțată. Voi cunoașteți sentimentul. Nu trebuie să vă explic eu cum e când ai făcut treabă și te trezești pe peron. Dar astăzi nu o să vorbesc despre supărările noastre, nici nu caut explicații la cele întâmplate, cu toate că sunt întrebări legitime, de altfel; poate să fie din lăcomie, poate să fie din dorința de răzbunare, poate să fie din eroare strategică. Nu mai contează”, a spus Kelemen Hunor.
El a subliniat că, în prezent, relația dintre cetățean și stat, dintre societate și clasa politică se caracterizează prin “lipsă de încredere”. În opinia liderului UDMR, cea mai mare provocare pentru clasa politică o reprezintă restabilirea încrederii și redarea speranței. El a subliniat că încrederea reprezintă “capitalul cel mai important”.
“Indiferent în ce condiții am colaborat, în ce condiții din când în când ne-am contrat, știam un singur lucru: demnitatea este acea valoare de care nu ne atingem. Și atunci, putem să mergem mai departe. Noi trebuie să arătăm societății că perioada aceea «lasă, că merge și așa» s-a terminat, fiindcă nu se mai poate așa. Dacă omul vede că cei care cer votul lui promit orice pentru acel vot, după care întorc spatele și fac altceva, sigur că vom pierde, iar locul va fi ocupat de alții, de cei care propagă ură, de cei care caută conflict, cei care promit răzbunare. Și eu cred că asta ar fi cea mai mare greșeală, să lăsăm ca ideile extremiste, ideile care se întorc împotriva fiecărui om, până la urmă, să câștige teren. Dacă ne uităm la peisajul politic, vedem că acest pericol există. Și va fi responsabilitatea noastră - și a voastră, și a noastră, și a PSD, și a PNL, până la urmă - dacă reușim să spunem «stop» la un moment dat extremismului”, a subliniat el.
Kelemen Hunor a mai spus că de “ani buni” România nu mai are “inițiative”, deși are “un rol și posibilități extraordinare”.
“Se pot spune foarte multe lucruri despre rolul nostru în UE, despre rolul nostru în regiune, dar de la a spune lucrurilor pe nume și până la a pune în aplicare e drum lung. Și sunt convins că de anul viitor se va schimba acest lucru. Eu știu că politica externă nu se face în lumina reflectoarelor, dar nici nu poți să faci în secret. Nici nu poți să faci în obscuritate totală. Sau poate există inițiative, dar nu știm, sunt secrete de stat, sunt bine păstrate. Păcat. Fiindcă România, într-adevăr, în această poziție, poate oferi mult mai mult. În primul rând, cetățenilor, în al doilea rând, tuturor națiunilor din regiune, și în al treilea rând, Uniunii Europene. Și acest lucru trebuie să se schimbe anul viitor”, a spus președintele UDMR.
El a menționat că, în urmă cu doi ani și jumătate, USR și UDMR au “plecat împreună la drum”, dar după zece luni s-au despărțit.
“Am mai continuat, fiindcă eram de bună credință, știam că trebuie să oferim societății profesionalism, seriozitate și muncă, muncă, muncă, foarte multă muncă. Și acum sunt convins că are nevoie această țară de așa ceva. Avem o perspectivă bună. Eu cred că până la sfârșitul deceniului, dacă nu greșim, dacă nu se întâmplă ceva neașteptat, fața României se va schimba. Aceste oportunități nu trebuie ratate”, a precizat Kelemen Hunor. (Agerpres)
AUR: În sondaje suntem în jur de 30%
Președintele Consiliului Național de Conducere (CNC) al AUR, senatorul Claudiu Târziu, a declarat sâmbătă, la Deva, că partidul din care face parte este cotat cu mult mai bine în rândurile electoratului decât arată sondajele date publicității, el apreciind că AUR ar avea în jur de 30% din opțiunile de vot ale românilor.
“Sondajele aruncă tot felul de cifre. Eu vă spun că ele sunt false, de cele mai multe ori. Inclusiv ultimul, care a făcut atâta vâlvă (...) spunea că noi, AUR, suntem la 22%. Dacă ar fi fost doar atât - ne-au arătat și alte sondaje (...) la 21-23 de procente - nu era atâta emoție în viața politică. De fapt, noi suntem în jur de 30%, cu fluctuații la 28% și la 32%, de câteva luni bune, cred că de o jumătate de an”, a spus președintele CNC al AUR.
În acest context, senatorul Claudiu Târziu a menționat că AUR are “șansa” de a strânge jumătate din voturile românilor la viitoarele alegeri, partidul având posibilitatea să adune “procente bune” și de la alegătorii care trăiesc în afara țării.
“Nu ne batem să fim primul partid, ne batem să luăm peste 50%, pentru că altfel nu putem garanta că vom putea implementa acest program de guvernare (al AUR - n.r.). Dacă-l faci în alianță, trebuie să faci concesii. Și noi nu putem face alianță cu cei care sunt vinovați de dezastrul țării. De aceea, bătălia noastră este să obținem peste 50%. Există șanse bune, gândiți-vă că nu sunt sondați, cu privire la opinia lor de vot, românii din afara granițelor. Și mai vin și de acolo procente bune. Noi suntem acolo pe primul loc, suntem cel mai bine organizați dintre toate partidele și simțim adeziunea pe care o au românii la programul nostru, la ideile noastre și la prestația noastră politică”, a arătat liderul AUR.
Conducerea AUR a prezentat, sâmbătă, la Deva, “Programul de guvernare în 15 puncte - Reconstruim România”. Documentul a fost făcut deja cunoscut filialelor AUR din jumătate dintre județele țării, urmând ca dezbaterile din teritoriu să se încheie pe 2 iulie. (Agerpres)
USR: Mandat pentru constituirea unui pol de dreapta în 2024
Congresul USR a votat, sâmbătă, un mandat pentru constituirea unui pol de dreapta la alegerile din 2024, potrivit unui comunicat de presă al formațiunii politice.
“USR a votat în cadrul unui congres organizat sâmbătă, la Sala Radio, un mandat pentru formarea unui pol de dreapta la alegerile din 2024. 647 de delegați au votat pentru mandatul propus de Cătălin Drulă, au fost doar 5 voturi împotrivă și 48 de abțineri”, se precizează în comunicat. Conform sursei citate, președintele USR, Cătălin Drulă, a prezentat o viziune pentru câștigarea alegerilor din 2024 de către un pol al forțelor de dreapta și 10 principii care să stea la baza unui program de guvernare.
“Principalele angajamente pe care liderul opoziției le-a menționat pentru 2024 sunt: investirea banilor publici în educație, eliminarea privilegiilor, tăierea cheltuielilor inutile ale statului, reconstrucția statului pe bază de onestitate și performanță, protejarea mediului și investiții în energia verde”, se menționează în comunicat.
Congresul USR a votat ca programul de guvernare să fie realizat “printr-un proces de largă consultare în societate”, pornind de la reformele și investițiile din PNRR și de la principiile liberalismului modern. Delegații au mai votat programarea alegerilor interne din USR în februarie 2025 și noii membri ai Comisiei de Cenzori.
Agerpres
Ciolacu - Isărescu, plan de acțiune pentru încadrarea în deficitul de 4,4%
Un plan de acțiune comun având ca obiectiv încadrarea, la finele anului, în ținta de deficit de 4,4% a fost agreat de prim-ministrul Marcel Ciolacu, luni, la Palatul Victoria, în discuțiile purtate cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au precizat surse guvernamentale. La întâlnirea de la Palatul Victoria au mai fost prezenți președintele Senatului, Nicolae Ciucă, vicepremierul Marian Neacșu și miniștrii Marcel Boloș și Adrian Câciu.
Potrivit acelorași surse, în cadrul întrevederii, partea guvernamentală a prezentat și planul de investiții de 250 de miliarde de lei, asumat pentru doi ani prin programul de guvernare.
Un alt subiect discutat a fost legat de măsurile privitoare la reducerea inflației, la finele anului, la 8%.
De asemenea, a fost prezentat și stadiul privitor la cererea de plată nr. 2 din PNRR, a cărei aprobare de către Comisia Europeană este așteptată până la finele acestei luni. (Agerpres)
