“Nu trebuie să fim disperați pentru că am ajuns în opoziție, au mai existat astfel de perioade în viața UDMR și nu mă tem că Uniunea nu-și va găsi și acum glasul, a declarat, miercuri, Hunor Kelemen, președintele UDMR, într-un interviu acordat portalului de știri clujean Maszol.ro., citat de MTI.
Comentând excluderea UDMR din noul guvern de la București, acesta a declarat că unul dintre motivele evidente a fost “prada, lăcomia”, iar celălalt - faptul că politicienii români nu se țin de cuvânt: “După mulți ani, s-a dovedit încă o dată că o mare parte a clasei politice românești nu poate transmite societății mesajul: Puteți să ne luați în serios promisiunile pentru că ne ținem de cuvânt. Prin asta, mai degrabă, transmit mesajul că orice am promite, ne vom răzgândi și va fi cumva. Acest «va fi cumva» este de fapt una dintre marile boli cronice ale politicii interne românești”.
Kelemen Hunor nu exclude nici influența președintelui Klaus Iohannis: deși nu se știe care au fost intențiile sale, “cu siguranță nu a mișcat un deget pentru a menține coaliția”.
În ceea ce privește anii petrecuți în Guvernul României, acesta a afirmat că este mulțumit de prestația celor trei miniștri de la UDMR, că au făcut o treabă bună și pentru asta merită mulțumiri: Attila Cseke nu numai că a condus bine Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, dar a făcut ca acesta să devină cel mai performant minister. La Ministerul Mediului, Barna Tánczos s-a luptat cu “probleme dificile”, dintre care cea mai cunoscută a fost cea a urșilor, în timp ce Eduard Károly Novák a pregătit Strategia națională pentru sport.
Modificarea Constituției a fost cea mai importantă restanță din perioada în care UDMR s-a aflat la guvernare, care a fost scoasă de pe ordinea de zi din cauza izbucnirii războiului din Ucraina, a declarat Kelemen. În opinia președintelui UDMR, acest lucru s-a datorat și “lipsei de viziune, pe de o parte, și de curaj, pe de altă parte”, lucruri care, în opinia sa, lipsesc în general în politica internă românească.
O altă mare restanță a fost adoptarea Legii minorităților, care a fost, de asemenea, “pusă în paranteză” din cauza războiului, a explicat Hunor Kelemen: politicienii UDMR au constatat că războiul stârnește prejudecăți și temeri și că este ușor să direcționezi ura către un anumit grup, nu au vrut ca inițiativa să eșueze, așa că uniunea mai așteaptă cu adoptarea legii până când va putea să-i asigure o majoritate parlamentară.
UDMR trebuie să respingă extremismul, care are o ascendență în politica românească, și trebuie să păstreze partenerii români și să se adreseze acelor parteneri români care sunt de bună credință, “care știu că toate aceste prostii, pe care le spun unii, nu sunt adevărate”, a declarat Hunor Kelemen. “Noi trăim aici, acesta este locul în care ne-am născut. Indiferent ce regim politic s-a aflat la putere, noi am trăit aici, am contribuit la construirea acestui pământ, la construirea acestei țări, la construirea Transilvaniei. Aceasta este moștenirea noastră, este și a noastră. Așa că nu vrem să o luăm de la nimeni și nu vrem nici să ne luăm pământul cu noi. Acest lucru trebuie rostit clar și direct”, a subliniat președintele UDMR, potrivit sursei citate. (I.S.)
Ileana Sandu
