Minele dislocate de ape în urma inundațiilor provocate de spargerea barajului de la Kahovka (sudul Ucrainei) ar putea să plutească în aval și să eșueze pe plajele de la Marea Neagră, a avertizat Paul Heslop, responsabil ONU pentru acțiunile împotriva minelor în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru dezvoltare în Ucraina, potrivit Reuters și EFE, citată de Agerpres.
Într-o conferință de presă la Geneva, el a declarat că minele PMF-1, cunoscute și sub numele de mine “fluture”, sunt suficient de ușoare pentru a pluti în aval pe Nipru, pe distanțe lungi.
“Nu aș fi surprins să văd că aceste mine care sunt duse de ape spre mare, în următoarele luni, având în vedere că apa fluviului continuă să curgă, să fie transportate acolo”, a declarat acesta.
“Din păcate, am putea vedea mine antipersonal cu presiune eșuate pe plaje de la Marea Neagră”, a afirmat expertul ONU.
Heslop a declarat că minele antitanc, care sunt mai grele decât minele antipersonal, sunt mai puțin susceptibile să fie duse de ape pe distanțe lungi.
“Situația din Ucraina este fără precedent de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial”, a declarat responsabilul ONU, care a calificat distrugerea barajului drept un “dezastru de proporții biblice”.
Întrebat despre situația de pe malul stâng al fluviului Nipru, controlat de ruși, Heslop a recunoscut că lucrările de deminare sunt imposibile în prezent.
“Teritoriile controlate de Rusia au suferit inundațiile cele mai grave și în partea aceea a fluviului erau mai multe mine antipersonal, așa că situația de acolo va fi probabil deosebit de dificilă”, a recunoscut el.
Spargerea barajului - controlat de ruși - la 6 iunie a declanșat inundații în sudul Ucrainei și în zonele ocupate de forțele ruse în regiunea Herson, provocând moartea a peste 50 de persoane și distrugând case și terenuri agricole.
Ministrul ucrainean al mediului a declarat marți că distrugerea barajului a provocat pagube în valoare de 1,2 miliarde de euro.
Ucraina acuză Rusia că a aruncat în aer barajul datând din perioada sovietică, ce se afla sub controlul Rusiei încă din primele zile ale invaziei sale. La rândul său, Kremlinul a acuzat Kievul de sabotarea instalației hidroelectrice, notează Reuters.
Referitor la situația din restul Ucrainei, expertul ONU a descris situația cu care se va confrunta această țară, atunci când conflictul cu Rusia se va încheia, ca fiind “fără precedent de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial”.
Heslop a comparat starea în care este previzibil să rămână unele orașe din estul țării cu locuri precum Stalingrad (astăzi Volgograd) din Rusia, Berlin sau Coventry (Marea Britanie), după cel de-Al Doilea Război Mondial (1939-45).
“Deminarea în aceste zone urbane va fi extrem de complexă și foarte periculoasă”, a avertizat expertul citat, care a amintit că astfel de procese se soldează inevitabil cu victime.
Heslop a insistat asupra necesității unui “nou Plan Marshall” pentru reconstrucția Ucrainei și a afirmat că, în cazul “unui angajament suficient din partea comunității internaționale”, Ucraina și-ar putea reveni parțial până în 2028.
Sursa foto: Armata Ucrainei
Emmanuel Macron încearcă să joace rolul de intermediar între Occident și “Sudul global” (AFP)
Prin găzduirea unui summit ce are ambiția să reformeze sistemul financiar internațional, Emmanuel Macron își propune să joace rolul de mediator între Occident și “Sudul global” pentru a reduce “divizarea lumii”, potrivit AFP.
“O simt: putem face o enormă diferență pentru planetă și în combaterea sărăciei”, a scris președintele francez miercuri pe Twitter, în ajunul deschiderii la Paris a Summitului pentru un nou pact financiar mondial, care timp de două zile va reuni circa 40 de șefi de stat și de guvern.
Întrevederile au început de miercuri la Palatul Elysee cu președinții Ciadului și Gabonului, precum și cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Ideea acestui forum informal fusese lansată în noiembrie.
Este un fir roșu al politicii externe a lui Emmanuel Macron, care apără un “multilateralism eficient”.
El și-a multiplicat summiturile “One Planet” - reuniuni cu participarea unor actori neguvernamentali -, în marja negocierilor oficiale cu privire la climat și biodiversitate, dar și evenimente anuale ca Forumul de la Paris pentru pace, însă cu rezultate adeseori modeste.
În același fel, mergând în China pentru a-l îndemna pe omologul său Xi Jinping să-și utilizeze influența asupra Rusiei pentru ca aceasta să-și înceteze războiul în Ucraina, invitându-l la parada din 14 iulie de Ziua Națională a Franței pe premierul indian Narendra Modi în scopuri similiare, sau facilitând participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summitul G7 din Japonia, Emmanuel Macron dorește să aibă inițiativa.
Bertrand Badie, profesor la Sciences-Po, vede în aceasta o “continuitate a vechii viziuni gaulliste, această voință a unei Franțe care își păstrează rangul în lume și care are pretenția că poate să rezolve totul”, fără a avea neapărat mijloacele de a-și satisface ambițiile, căci a “devenit putere mijlocie, dar care nu vrea să recunoască aceasta”.
Însă expertul în relații internaționale relevă totuși “o luciditate, care trebuie să-i fie recunoscută, de a înțelege că ieșirea din crizele actuale trece printr-o orientare preferențială spre țările din Sud și în special spre țările emergente”. “Buna intuiție” a președintelui francez este deci de a fi “înțeles că are o carte de jucat ca intermediar între Occident și țările emergente”.
Această postură l-a determinat să încerce să devină primul lider occidental care să fie invitat, în august, la summitul BRICS, grup care reunește Brazilia, China, Africa de Sud, India, dar și Rusia. (Agerpres)
