Prețul la raft al laptelui proaspăt, de proveniență românească, continuă să înregistreze reduceri, în medie, de peste 20% în luna iunie, ca urmare a implementării acordului voluntar temporar între retaileri și procesatori, potrivit datelor analizate de Consiliul Concurenței. Autoritatea de concurență precizează, într-un comunicat, că a analizat prețurile pentru 90 de produse (sortimente de lapte) de la 21 de procesatori și comercializate de cele mai mari 10 rețele din România.
Inițial, analiza a avut la bază datele valabile pentru 5 mai 2023, iar etapa următoare a inclus informațiile disponibile în data de 12 iunie 2023.
Astfel, în mai, luna în care a fost implementat acordul, prețul laptelui românesc, atât cel de 1,5% grăsime, cât și cel de 3,5%, a scăzut cu 19,89%, iar în iunie, prețul la raft a înregistrat reduceri cu 20,54%.
Acordul voluntar între retaileri și procesatori pentru reducerea prețului laptelui proaspăt de consum a intrat în vigoare la data de 1 mai 2023, pentru o perioadă de șase luni.
La acordul voluntar participă, în prezent, toate marile rețele comerciale și toți procesatorii care îndeplinesc condițiile: să comercializeze lapte proaspăt, românesc, care costa peste 7 lei/litru (fără să fie inclus în vreo promoție) la data de 11 aprilie 2023.
“Consiliul Concurenței s-a implicat în acțiunile de implementare a acestui acord pentru a îndruma companiile interesate să participe astfel încât să nu riște încălcarea regulilor de concurență. Consiliul Concurenței va continua monitorizarea acestei inițiative împreună cu instituțiile responsabile, precum Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), utilizând aplicația Monitorul Prețurilor la Alimente, și va prezenta informațiile Guvernului care va decide dacă se impun măsuri”, se arată în comunicatul instituției. (Agerpres)
BNR: PNRR-ul, o gură de oxigen, dacă suntemîn stare să o fructificăm
PNRR-ul în sine este o gură de oxigen formidabilă pentru economia noastră, dacă suntem în stare s-o fructificăm, pentru că, dacă nu o fructificăm pe aceasta, am putea ajunge la categoria junk rate în următorii doi ani, susține Eugen Rădulescu, director, Direcția stabilitate financiară, Banca Națională a României.
“Cred că marea problemă pe care o avem în sistemul financiar, marea, imensa problemă, este deficitul public. Dacă reușim să stăpânim deficitul public și dacă reușim să reducem deficitul public către nivelul de 3% în următorii vreo 2 ani așa, asta ar ajuta enorm de mult. Ar ajuta inclusiv dacă am fi în stare să îndeplinim măsurile pentru PNRR. PNRR-ul în sine este o gură de oxigen formidabilă pentru economia noastră, dacă suntem în stare s-o fructificăm. Pentru că, dacă nu o fructificăm pe aceasta, cred că ne va chema junk rate în următorii doi ani. Sunt aceste două chestiuni, deficitul bugetar și PNRR-ul”, a afirmat, luni, Eugen Rădulescu, în cadrul evenimentului “Reziliența sistemului bancar. Cum vor ieși băncile din această nouă criză?”, menționând că vorbește în calitate de economist, iar opinia sa nu implică instituția la care lucrează.
El a arătat în cadrul conferinței că România are deficite gemene, bugetar și de cont curent, extrem de mari și extrem de dificil de corectat.
“În 2019, înainte de criza pandemică, eram singura țară din Uniunea Europeană în procedură de deficit excesiv. Ea s-a oprit din cauză că a apărut pandemia și toate țările au avut deficite mult mai mari. Numai că vine momentul în care trebuie să începem să ne apropiem de cât e stabilit în acordul, în ceea ce stabilește Uniunea Europeană pe această linie. Veniturile fiscale sunt numai 27,2% din PIB în 2022. Ce înseamnă asta? Păi înseamnă că pentru reducerea cu punct procentual din PIB a deficitului e nevoie de o mult mai mare restrângere a cheltuielilor decât la o țară care are 35-40% venituri bugetare”, a declarat Eugen Rădulescu.
De asemenea, el a menționat că în anii următori, creșterea unor cheltuieli bugetare, precum cele pentru apărare sau cu datoria publică, nu poate fi evitată.
“Avem creșterea cu apărarea cu 0,5% despre care știm. Costurile cu dobânzile la datoria publică sunt mai mult decât 0,5% în fiecare an, în ultima vreme și vor crește în continuare semnificativ, chiar dacă dobânzile internaționale nu vor crește foarte mult. Și avem beleaua numită pensii speciale care acum este undeva pe la 1% din PIB, dar care crește ca Făt Frumos din cauză că avem pensii foarte mari pentru un număr foarte mare de potențiali beneficiari care au ajuns și ei așa aproape de vârsta maturității. Și le vor primi 40 de ani, dacă trăiesc cât trebuie, dacă trăiesc normal, pot să trăiască și 50 de ani”, a spus Eugen Rădulescu în cadrul “ZF Bankers Summit '23”.
El a declarat că pe lângă aceste probleme de deficit structural există “o listă lungă de excepții care transformă bugetul României într-un schweizer”.
“Am pus numai câteva dintre aceste ciudățenii, aceste excepții. Avem scutiri de la plata impozitului pe IT, construcții, servicii pentru construcții, producție și echipament de materiale de construcții ș.a.m.d. Scutiri la plata CASS. Rată de TVA efectivă, care este de numai 14,2%. De ce? Pentru că avem o listă incredibil de lungă de produse și servicii cu TVA redus. De ce avem TVA de 19% la curentul electric și de 9% la apă și canalizare, n-am să înțeleg niciodată. N-am să înțeleg niciodată de ce avem 5% la obiecte sportive. Avem 5% la restaurante. În felul acesta putem să mâncăm la București, la un preț care să fie apropiat de cel de la Paris, dar nu și la Mamaia. Pentru că la Mamaia plătim mai mult decât pe Coasta de Azur. Pentru că 5% înseamnă 5%. De aceea eu spun următorul lucru: înainte de a vorbi de majorări de impozite și taxe, ar trebui să vorbim despre eliminarea excepțiilor și anomaliilor fiscale”, a afirmat Eugen Rădulescu. (Agerpres)
Analist: Investiții străine pleacă din țări mai puțin prietenoase și se îndreaptă către România
Repoziționarea afacerilor globale se realizează pe coordonate de prietenii geostrategice, iar România este în tabăra potrivită pentru a beneficia de aceste repoziționări geostrategice, aceasta fiind una dintre oportunitățile importante pe care le are țara noastră, a afirmat, luni, Radu Crăciun, analist economic, membru fondator al Asociației Analiștilor Financiari Bancari, la un eveniment de specialitate.
“România se află sub suspectul a trei oportunități foarte importante și ar trebui să ne dăm o silință foarte mare ca să aruncăm această țară în criză, în pofida acestor oportunități”, a menționat Radu Crăciun, la FIAR 2023.
El a făcut referire la “repoziționarea afacerilor globale pe coordonate de prietenii geostrategice”, menționând că România este în “tabăra care trebuie pentru a beneficia de aceste repoziționări strategice”.
“Vedem deja investiții străine care pleacă din țări mai puțin prietenoase și care se îndreaptă către
România. Chiar dacă e vorba de investiții străine directe, cred că nu trebuie să subestimăm efectul de angrenare pe care aceste investiții străine le vor avea și în ce privește mediul de afaceri românesc”, a adăugat Radu Crăciun.
Potrivit acestuia, a doua mare oportunitate este PNRR-ul.
“Vorbim de zeci de miliarde de euro care ar putea să vină în România, să contribuie la dezvoltarea infrastructurii și nu numai, să aibă un efect de angrenare în economia românească. A treia oportunitate despre care de-abia acum începe să se vorbească - și care pe plan local a fost, din păcate, ignorat multă vreme - este procesul de reconstrucție a Ucrainei”, a adăugat Radu Crăciun.
El a menționat că Ucraina va avea nevoie de cel puțin 400 de miliarde de dolari, procesul de reconstrucție - și logic ar fi ca țările care sunt cele mai apropiate de Ucraina să fie parte a acestui proces.
“Deci, astea sunt cele trei astre care se pot alinia foarte frumos pentru România. Din punctul meu de vedere, riscurile pentru România nu sunt externe, ele sunt mai degrabă interne. Care sunt amenințările interne? În primul rând, pe termen scurt este dezechilibrul bugetar, dezechilibru bugetar care necesită o serie de măsuri pe care am spus-o și o mai spun, guvernele României n-au fost niciodată în stare să le ia singure”, a mai spus Crăciun.
Potrivit acestuia, toate ajustările bugetare majore ale României în istorie s-au făcut cu Fondul Monetar Internațional.
“De fiecare dată când bugetul României a luat-o pe arătură, deficitul de cont curent a ajuns la valori foarte mari, toate ajustările s-au făcut în urma unor programe FMI. De data asta ar trebui ca Guvernul să o facă singur. Marele semn de întrebare este dacă va reuși să facă acest lucru singur pentru că ceea ce vedem în momentul de față este că această alocare neoptimă a resurselor bugetare are nu doar consecințe economice, ci și consecințe sociale extrem de puternice - și am văzut tensiunile care sunt în stradă și a celor care sunt dezavantajați de alocarea resurselor, dar și a celor care sunt avantajați de alocarea resurselor - și nu pot să piardă privilegiile pe care le au”, a adăugat Radu Crăciun.
În opinia sa, pe termen scurt, provocările sunt gestiunea bugetului public și tensiunile sociale.
Radu Crăciun consideră că România poate fi aruncată într-o criză în pofida oportunităților menționate, dacă tensiunile sociale ar exploda.
“România poate fi aruncată într-o criză în pofida acelor oportunități de care spuneam în momentul în care tensiunile sociale ar exploda și n-ar mai putea fi administrate. Pe termen mediu, problema României nu va fi cererea. Toate cele trei elemente pe care le-am menționat mai devreme vor crea cerere pentru produsele și serviciile companiilor românești. Problema României este în ce măsură va avea resursele financiare, capitalul și resursele umane pentru a face față acestei cereri care va exista. Adică, degeaba vrem să fim parte a reconstrucției Ucrainei, dacă firmele românești nu vor avea capital sau nu vor avea oameni cu care să participe la un astfel de proces, de exemplu”, a mai spus analistul economic.
Referindu-se la capital, el a precizat că “există o problemă majoră și în mediul public, și în mediul privat”.
“Pe de o parte, vedem companiile de stat cum sunt practic mulse de toate profiturile pentru alocarea de dividende, deci înseamnă că profitul nu este reinvestit decât într-o foarte mică măsură. De asemenea, vedem în sectorul privat foarte multe firme care sunt decapitalizate și care au un capital foarte mic, motiv pentru care n-au acces la credite bancare și la finanțare de orice fel”, a precizat Radu Crăciun. (Agerpres)
foto: freepic.com
