Televiziunea de stat rusă a prezentat duminică o înregistrare în care președintele rus Vladimir Putin îi ironizează pe politicienii europeni, pe care îi descrie drept total dependenți de SUA, relatează DPA.
“Dacă li se spune mâine: Am decis să vă spânzurăm pe toți, ei vor întreba un singur lucru, plecându-și ochii: «Putem să facem asta cu frânghii fabricate la nivel local?»“, a spus Putin, citat de agenția de știri TASS.
“Cred că asta va fi un fiasco pentru ei pentru că este foarte puțin probabil ca americanii să refuze un contract atât de mare pentru industria lor textilă”, a adăugat Putin.
În același timp, a spus Putin la televiziunea rusă, specialiștii ruși vor analiza armele NATO capturate în războiul împotriva Ucrainei și le vor utiliza pentru a-și ameliora propriile sisteme militare.
“Cred că reprezintă o oportunitate să le analizăm să vedem dacă există ceva care poate fi aplicat în țara noastră, de ce nu?”, a declarat Putin la televiziune într-un material difuzat duminică. (Agerpres)
Rusia nu mai participă la acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră
Rusia nu mai participă la acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră, a anunțat luni Kremlinul, conform agenției Reuters.
Înțelegerea mediată în urmă cu un an de ONU și Turcia permitea Ucrainei să exporte cereale pe cale maritimă, prin porturile din sud, după o perioadă de la începutul războiului în care Rusia impusese o blocadă.
Acordul a fost prelungit de mai multe ori și urma să expire luni. Moscova susținea de mai multă vreme că nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru o nouă prelungire.
“De fapt, acordurile privind Marea Neagră nu mai sunt valabile de astăzi”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.” Din păcate, partea din aceste acorduri privind Marea Neagră referitoare la Rusia nu au fost încă implementate, așa că efectele lor încetează”.
Moscova reclamase de mai multe ori că exporturile de cereale și îngrășăminte rusești întâmpină în continuare obstacole, deși nu sunt supuse direct sancțiunilor occidentale. Rusia a formulat o serie de cereri despre care susține că nu au fost soluționate. “Imediat ce partea privind Rusia a acordurile este îndeplinită, partea rusă va reveni la implementarea acordului, imediat”, a afirmat Peskov.
Rusia a acuzat luni Ucraina de atacul asupra podului care leagă Crimeea de teritoriul rus. Conform surselor ruse, pentru atac s-au folosit drone, iar exploziile au ucis doi oameni. Peskov a susținut însă că decizia privind acordul nu are legătură cu acest “act terorist”, pe care l-a pus pe seama Ucrainei. “Sunt evenimente absolută fără legătură. Chiar înainte de atac, această poziție a fost anunțată de președintele (Vladimir) Putin”, a spus purtătorul de cuvânt.
Forțele armate ucrainene au sugerat că incidentul ar putea fi o provocare din partea Rusiei, însă presa din Ucraina a citat surse neidentificate potrivit cărora în spatele atacului se află Serviciul de Securitate ucrainean. (Agerpres)
Germania critică UE pentru anumite reglementări privind azilul
Berlinul a criticat o reglementare cale le permite statelor UE cu o povară foarte mare să aibă termene mai lungi pentru înregistrarea cererilor de azil la frontierele externe ale UE, precum și posibilitatea de a reduce standardele pentru cazare și îngrijire, relatează DPA.
În timp ce guvernul german critică propunerea, Spania, care deține președinția semestrială a UE, vrea să ajungă la un acord până la sfârșitul acestei luni.
“Propunerea de regulament este încă analizată în guvernul federal”, a declarat duminică pentru DPA un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.
Pe 8 iunie, miniștrii de interne ai UE au votat în favoarea unor reforme ale sistemului de azil cu o majoritatea suficientă. Potrivit acelor planuri, cererile de azil ale migranților din țări cu o rată de aprobare de sub 20% urmează a fi examinate la frontierele externe ale UE în termen de 12 săptămâni.
În acest timp, cei care încearcă să obțină protecție vor fi obligați să rămână în spații de primire strict controlate. Cei care nu au nicio șansă să li se acorde azil vor fi repatriați imediat.
În plus, cei care solicită protecție în situații de criză ar urma să rămână mai mult de 12 săptămâni în centrele de primire din apropierea frontierelor.
O situație de criză este considerată, de exemplu, cea în care o altă țară încearcă să exploateze refugiați în scop politic, cum s-a întâmplat recent la frontiera dintre Belarus și Polonia.
În timpul negocierilor, ministrul german de interne Nancy Faeser a cerut ca familiile cu copii să fie scutite de procedurile de la frontieră. Ea a trebuit totuși să renunțe la solicitare pentru a se putea ajunge la un compromis.
Berlinul “are o percepție foarte critică” asupra unor astfel de reglementări, a precizat Ministerul de Interne german. Acesta este implicat în negocieri pentru ameliorarea standardelor pentru persoanele care solicită protecție și pentru asigurarea unei proceduri uniforme, ușor de gestionat, în cazul statelor membre în situații de criză.
Potrivit Biroului federal pentru migrație și refugiați, circa 150.000 de persoane au solicitat azil în Germania pentru prima dată în prima jumătate a acestui an. Asta înseamnă cu 77% mai multe prime cereri decât cele depuse în aceeași perioadă a anului trecut.
Refugiații de război din Ucraina nu sunt incluși în acest număr, întrucât ei beneficiază de protecție în baza unei directive UE și nu trebuie să ceară azil. (Agerpres)
Medvedev: Rusia trebuie să distrugă “regimul terorist” de la Kiev
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat luni că Rusia trebuie să distrugă ceea ce a numit conducerea de vârf a “formațiunilor teroriste” după un atac asupra podului Kerci din Crimeea, relatează Reuters.
Rusia susține că două persoane au fost ucise și una rănită în incident, pentru care acuză serviciile speciale din Ucraina.
De asemenea, Moscova acuză implicarea Washingtonului și a Londrei.
“Atacul de astăzi asupra podului din Crimeea a fost comis de regimul de la Kiev. Acest regim este terorist și are toate caracteristicile unei grupări internaționale de criminalitate organizată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova.
“Deciziile sunt luate de oficialități și armate ucrainene cu participarea directă a agențiilor de informații și a unor politicieni americani și britanici. SUA și Marea Britanie sunt responsabile pentru o structură teroristă de stat”, a adăugat Zaharova.
Armata ucraineană a sugerat că Rusia este în spatele atacului, dar media ucrainene au relatat că serviciile de securitate ucrainene au atacat podul cu drone marine.
Podul Kerci a fost construit la ordinul președintelui rus Vladimir Putin după ce Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în 2014. Podul face legătura între peninsula de la Marea Neagră și Rusia și reprezintă un simbol al prezenței ruse în Crimeea.
Infrastructura reprezintă totodată o rută-cheie de aprovizionare terestră pentru personalul militar rus staționat în Crimeea, o regiune care joacă un rol-cheie în susținerea trupelor ruse care ocupă sudul Ucrainei.
Podul Kerci a fost atacat pentru prima dată cu explozibili în octombrie anul trecut, într-o acțiune care a stârnit euforie în Ucraina și amenințări cu o nouă escaladare militară din partea Rusiei. (Agerpres)
Noua Zeelandă face apel la China pentru a reduce tensiunile din Pacific
Premierul neozeelandez Chris Hipkins a îndemnat luni China să reducă tensiunile în Pacific, devenit “mai contestat și mai puțin previzibil”, și să mențină accesul la rute comerciale “vitale”, relatează AFP. China își extinde rapid prezența diplomatică, economică și militară în Pacific, rivalizând adesea cu influența SUA și aliaților lor. Modul în care China își exercită influența în lume este un “motor major” de escaladare a concurenței strategice, în special în regiunea Asia-Pacific, a declarat Hipkins în cadrul China Business Summit, care se desfășoară la Auckland.
“Regiunea noastră este din ce în ce mai contestată, tot mai puțin previzibilă și tot mai puțin sigură”, a afirmat el, exprimându-și îngrijorarea pentru “degradarea mediului strategic și creșterea tensiunilor în regiunea indo-pacifică, în special în zone precum Marea Chinei de Sud și strâmtoarea Taiwan”.
Accesul liber la căile maritime și aeriene este “vital” pentru Noua Zeelandă, a adăugat prim-ministrul.
Aproape jumătate dintre schimburile comerciale ale Noii Zeelande trec prin Marea Chinei de Sud, a reamintit Chris Hipkins, care a condus o delegație comercială la Beijing luna trecută, prilej cu care s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping. (Agerpres)
