În lumina rezultatelor celor mai recente recensăminte, sistemul instituțional existent trebuie regândit și trebuie elaborate noi strategii, iar în acest sens, “celula de bază” o poate reprezenta consolidarea comunităților locale, s-a spus în încheierea dezbaterii intitulate “Etnospora în lumina recensământului”, miercuri, la Băile Tușnad.
La evenimentul care a avut loc în cadrul celei de-a 32-a ediții a Universității de Vară de la Tușnad (Tusványos), moderatorul Balázs Telegdy, profesor al Universității Sapientia din Transilvania a întrebat vorbitorii despre procesul, rezultatele și efectele recensământului.
Viola Varga Diósi, referent de specialitate la Centrul Maghiar de Formare, Cercetare și Cultură din Voivodina, a spus că trebuie depuse eforturi pentru consolidarea valorilor locale și a identității comunității locale, întrucât în Voivodina, chiar și “micile insule” maghiare au luat-o pe calea etnosporei.
În Serbia nu au fost probleme în timpul recensământului, și deși nu era obligatoriu să se răspundă la întrebările despre religie și naționalitate, maghiarii au făcut-o. Rezultatele arată o scădere semnificativă: numărul maghiarilor a scăzut de la 250 000, la 184 442.
István Horváth, sociolog și profesor universitar din Cluj-Napoca, a punctat că în etnospora din sudul și din nordul Transilvaniei, sustenabilitatea sistemului instituțional este pusă la îndoială din ce în ce mai mult, în timp ce în zonele în care maghiarii sunt majoritari, problema este îmbătrânirea și golirea satelor. Potrivit acestuia, recensământul din România ridică multe semne de întrebare, 2,5 milioane de oameni au fost “adăugați” la numărătoare din diversele bazele de date, așadar nu se cunoaște etnia, religia și limba maternă a acestora. Maghiari s-au declarat a fi un milion de cetățeni români, însă ținând cont de cetățenii la care nu s-a trecut nicio etnie, specialiștii estimează că numărul maghiarilor este de 1,1 milioane, ceea ce înseamnă o scădere de 200 000.
István Horváth a amintit că în România, utilizarea drepturilor minorităților este legată de un prag de 20%, iar numărul maghiarilor este important și din cauza pragului electoral.
Două treimi dintre maghiarii din Transilvania trăiesc în majoritate, în Secuime și în Partium, însă numărul lor este semnificativ și în inima Transilvaniei, într-un mediu interetnic. Cel mai mare declin a fost înregistrat în etnospora din sudul și nordul Transilvaniei. Potrivit sociologului, maghiarii transilvăneni au ajuns la un punct de cotitură, unde sunt necesare noi strategii și reforme instituționale.
Péter Õry, președintele Asociației Civice Pro Civis și primarul localității Ostrove din Slovacia, a vorbit despre faptul că zonele în care maghiarii din Slovacia trăiau în majoritate se diluează tot mai mult. (MTI)
