UE vrea să refacă natura pe banii contribuabililor

Distribuie pe:

În plină lună a lui Cuptor, pe o caniculă de crăpau pietrele (la propriu), deputățimea europeană, adunată-n plen la Strasbourg, a votat, “la mustață”, cum ar veni, Legea pentru refacerea naturii în Europa (Nature Restoration Law). Actul normativ prevede, printre altele, refacerea suprafețelor forestiere, înlăturarea obstacolelor din căile navigabile, amenajarea a 10% din terenuri pentru conservare, ținte precise pentru “înverzirea orașelor”, protecția populațiilor de albine și alte minunății din sânul naturii. Cu 336 de voturi “pentru”, 330 “împotrivă” și 13 abțineri, legea “a trecut” cu chiu cu vai, după ce, luni de zile, a fost plimbată de la o comisie la alta, respinsă de trei ori, dosită prin sertare, scoasă din nou, spre a fi reformulată, revizuită, adăugită, refăcută, reanalizată, amendată, ciuntită, de nu mai înțelegi nimic din dânsa. Europarlamentarii de diverse culori și orientări politice s-au împărțit în două tabere vrăjmașe, aproape egale ca număr de combatanți (după cum arată rezultatul votului), asudând din greu, să explice cât e legea de bună și de necesară, respectiv, cât e ea de proastă, inutilă, “rău concepută, ideologică și ruptă de realitate”.

Dacă e să ne luăm după “suporteri”, legea - element esențial al Pactului Verde European (celebrul Green Deal) - odată aplicată, va transforma Europa într-un adevărat paradis: harnicele albine vor zbura, nestingherite, din floare în floare (prin aerul proaspăt, fără emisii de carbon), pâraiele și râurile vor susura vesel, limpezi ca Ozana, de pe vremea copilăriei lui Ion Creangă, mările și oceanele vor fi - unele albastre ca topazul, altele verzi ca smaraldul (sau invers) vacile, caii, măgarii și alte dobitoace vor paște iarbă de pe pășuni ecologice, pescarii vor prinde pești cu mâna, de cristaline ce vor fi iazurile, orașele și satele vor fi toate “verzi”, cu locuitori cu tot, urmând ca, potrivit legii, până în 2050, natura să fie “refăcută” așa cum era ea… hăăt… pe vremea când, vorba lui Ispirescu, “se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se, și se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier”…

În fine, ca să ne exprimăm metaforic, odată cu preconizata “refacere a naturii”, bătrânul continent va deveni “loc luminat, loc cu verdeață”, în care vom trăi fericiți, noi și neamurile noastre până la gradul IV inclusiv, dar și “generațiile viitoare” (după cum precizează inițiatorii). Dintre cei 32 de europarlamentari români, 10 au votat “pentru,” , 15 au votat “împotrivă”, 6 nu au votat/ au fost absenți, iar unul s-a abținut. (Voturi “pentru”: Botoș, Gheorghe, Mituță, Negrescu, Nica, Pîslaru, Plumb, Ștefănuță, Strugaru, Tudorache. Voturi “împotrivă”: Băsescu, Blaga, Bogdan, Buda, Bușoi, Falcă, Hava, Marinescu, Motreanu, Mureșan, Nistor, Terheș, Tomac, Vincze, Winkler. Abțineri: Cioloș. Nu au votat: Avram, Crețu, Grapini. Absenți: Benea, Ciuhodaru, Manda, Tudose.)

…Nu la fel de “verzulii” se văd lucrurile dinspre tabăra “vrăjmașilor”. Iată ce spun câțiva din rândul celor (300, totuși) care au votat “împotrivă” sau nu au votat:

Cristian Terheș (PNȚCD (vot împotrivă): “Această propunere de lege, dacă va fi implementată, va conduce la sărăcirea populației, scumpirea mâncării și electricității și condamnarea țărilor din UE la subdezvoltare (…) Acest obiectiv zis ambițios, este, în realitate, o utopie absurdă, un experiment sinistru în contextul în care clima este globală, nu limitată la Uniunea Europeană. (…) Legea pornește de la premiza că natura trebuie refăcută așa cum era ea inițial, în urma cu sute/mii de ani, pentru a limita încălzirea globală la 1.5 grade C și pentru a face UE mai rezilientă la efectele încălzirii globale. Pentru a reface natura așa cum era ea inițial, printre multele nebunii cerute prin aceasta lege sunt: eliminarea obstacolelor de pe râuri, pentru a restabili cel puțin 25.000 km de căi navigabile cu curgere liberă, ceea ce, printre altele, va conduce la distrugerea hidrocentralelor, digurilor, sistemelor de irigație și va crește riscul de inundații; reducerea suprafeței arabile; crearea unei birocrații stufoase, care îți va impune, pe propriul tău pământ, ce poți sau nu să faci, încălcându-se astfel dreptul de proprietate (…). Legea va duce la o producție mai mică de alimente în Europa, ceea ce va însemna creșterea prețurilor alimentelor și subminarea securității alimentare, făcându-ne dependenți, fie de mâncarea naturală produsă de alte țări din afara UE, fie de mâncarea artificială produsă de unii ca Bill Gates. De asemenea, va bloca proiectele de infrastructură, condamnându-ne la subdezvoltare. Pierderile economice și de locuri de muncă în România, generate de această lege, coroborate cu creșterea prețului mâncării și al costurilor imense de implementare a acestei utopii neomarxiste vor produce grave probleme sociale, deoarece săracii vor fi și mai sărăciți, iar cei puțini foarte bogați vor câștiga și mai mulți bani. E suficient însă să analizați voi înșivă dacă, de 4 ani, de când la nivelul UE se implementează utopia Green Deal, viața vi s-a îmbunătățit, iar prețurile au scăzut sau nu…”. (postare Facebook)

Winkler Gyula, UDMR (vot împotrivă) “Nu am susținut cu votul meu Legea de restaurare a naturii. UDMR susține conservarea diversității biologice, protecția naturii și atingerea obiectivelor europene în materie de climă, dar propunerea Comisiei Europene nu este potrivită pentru aceasta. (…) Propunerile pun poveri asupra fermierilor europeni. Legislația ar micșora terenurile agricole la dimensiunea anilor '50, ceea ce ar avea un impact negativ asupra zonelor rurale, fermierilor și mijloacelor de trai ale familiilor lor. (…) Dacă legislația este adoptată, ar putea distruge agricultura, ar putea amenința securitatea alimentară și ar putea duce la creșterea prețurilor și a inflației. Europa se află într-o situație dificilă, nu putem experimenta, avem datoria să respingem tot felul de propuneri populiste. (…) Planul Comisiei nu include un cadru de finanțare. (…). Statele membre ar trebui să prezinte Comisiei planuri naționale de redresare, angajându-se să asigure propriile resurse pentru implementarea acestora. Acest lucru este inacceptabil. Cine propune o regulă este obligat și să identifice resursele financiare pentru implementarea acesteia”. (postare Facebook)

Carmen Avram, PSD (nu a votat): “Restaurarea naturii ne spune așa: tot ce am făcut din anii `50 încoace trebuie să dispară și să ne întoarcem la ce era în anii `50, deci asta înseamnă că agriculturii i s-ar fi luat toate terenurile care au fost secate pentru a fi transformate în teren agricol. Vor să ne întoarcem într-un soi de sălbăticie pe anumite zone, lăsând vag criteriul pe baza căruia un stat decide să aleagă zona în care va face această biodiversitate”. (DCNews)

Deși, la Strasbourg, frăsuiala europarlamentară a atins cote maxime, la noi, subiectul (care merita o dezbatere națională) a trecut aproape neobservat: nu tu măcar o “ediție specială”, cu “dezvăluiri” și 10 “părerologi” care să-și ia, unul altuia, vorba din gură; nu tu o discuție, la oră de vârf, în care să ni se explice cum devine cu biodiversitatea asta de vor să ne-o bage pe gât și s-o mai și plătim din propriile buzunare; nu tu o “transmisiune în direct” de pe un podeț ce urmează a fi dărâmat ca să curgă apa ca-n 1950 etc.

Ce-i drept, toată luna iulie a fost “full” de subiecte de interes național: guvernanții s-au străduit să acopere gaura din buget, urmând, iată, ca în cinci luni să facă economii de șase miliarde de lei (luna și miliardul, plus ceva firfirei excedentari). A fost, apoi, problema cu buletinele meteorologice: reporterii au stat cu ochii-n soare, informându-ne, ba că arde prea tare, ba că vine vijelia, ba că “s-a înregistrat” un incendiu (care, de fapt, n-a mai apucat “să se înregistreze”, dar n-ar fi fost exclus). Între timp, “autoritățile” au fugărit și un pui de urs, speriat și lihnit de foame, pe care n-au reușit, totuși, să-l prindă, ce jenant, motiv de a readuce în prim planul televizorului nerezolvata problemă a împușcării lui Moș Martin.

Nici măcar consumatorii de semințe, care chinuie, din zori și până-n noapte, rețelele de socializare, nu s-au sinchisit să-și dea cu părerea (avizată, desigur) despre reformarea naturii europene, ocupați să-l înjure, ca la ușa cortului, pe David Popovici, care “ne-a făcut neamul de râs”, ei nemaivăzând un lighean cu apă de când i-au scăpat mamițele lor în scăldătoare.

Ca să nu mai vorbim că, la unele posturi de televiziune, a fost supusă dezbaterii următoarea dilemă: soții - e bine să doarmă în același pat sau în paturi separate? Unii au zis că da, alții au zis că nu, convenindu-se, în cele din urmă că, chiar dacă dorm în paturi separate, ei pot, înainte de culcare, “să desfășoare, împreună, unele activități” (spălat vase, băgat aspirator etc.). Au ținut-o ca gaia-mațu cu subiectul acesta vreo trei seri la rând.

Revenind la refacerea naturii: totuși, dacă 300 de oameni zic că legea-i bună și alți 300 zic că-i proastă, pe cine să și crezi? Oricum, mai e timp de gândire pentru că mărețul act normativ va intra în negocieri interinstituționale (așa numitul “trilog”), după care textul va reveni în Parlamentul European.

…Întrucât lucrurile au rămas în coadă de pește (ecologic), nu ne rămâne decât să așteptăm, cu sufletul la gură, părerea dlui Iohannis: o fi “în-gri-jo-rat” că ne întoarcem la anii '50, sau “bu-cu-ros” că se mai implementează niște “valori europene”, cu bani din gaura bugetară?!

ILEANA SANDU

Lasă un comentariu