Rusia a notificat Bulgaria că prelungește durata manevrelor militare în Marea Neagră
Flota rusă a Mării Negre a notificat guvernul de la Sofia că prelungește până pe 19 august manevrele navale care se desfășoară parțial și în zona economică exclusivă a Bulgariei, au declarat miercuri, agenției EFE, surse din Ministerul bulgar al Apărării.
Rusia notificase deja Bulgaria pe 27 iulie asupra stabilirii unei zone de alertă temporară în Marea Neagră, care include și o parte din zona economică exclusivă a Bulgariei, întrucât forțele navele ruse urmau să desfășoare în acel perimetru exerciții cu trageri de artilerie și rachete. Exercițiile urmau să se încheie pe 7 august, dar au fost acum prelungite.
Ministerul bulgar al Apărării a precizat că nu există motive de îngrijorare, întrucât manevrele navale rusești se desfășoară departe de apele teritoriale ale Bulgariei. Totuși, “deși aceste acțiuni nu reprezintă o încălcare formală a normelor legale internaționale, ele nu sunt considerate bune practici”, a menționat același minister.
Dar zona de alertă temporară stabilită de Rusia implică de facto o blocadă navală asupra a trei pătrimi din zona economică exclusivă a Bulgariei, care, conform dreptului maritim internațional, se poate extinde până la 200 de mile nautice dincolo de limita apelor teritoriale.
“Ceea ce face Rusia are ca obiectiv blocarea liberei navigații pe Marea Neagră, care este reglementată de tratate internaționale pe care Rusia nu le respectă”, a declarat miercuri ministrul bulgar al apărării, Todor Tagarev, într-un interviu acordat ediției în limba bulgară a postului Euronews.
Într-o reacție față de respectivele exerciții, NATO a semnalat că “noua zonă de avertizare a Rusiei în Marea Neagră, în interiorul zonei economice exclusive a Bulgariei, creează noi riscuri de erori de calcul și de escaladare, precum și noi obstacole pentru activitatea de navigație”.
China reacționează virulent la ordinul executiv al lui Biden, care restricționează investițiile americane în tehnologia chineză
China a reacționat vehement joi la un nou ordin executiv emis în ajun de președintele SUA, Joe Biden, care reglementează anumite investiții americane în China pentru protejarea tehnologiilor sensibile, relatează dpa.
Biden a emis miercuri un ordin executiv prin care anunță că “declară urgență națională pentru a gestiona amenințarea reprezentată de progresele făcute de anumite țări (...) în domeniile tehnologiilor și produselor esențiale pentru armată, serviciile de informații și de supraveghere sau capabilităților cibernetice ale unor astfel de țări”.
“China va urmări îndeaproape evoluțiile și își va proteja cu hotărâre drepturile și interesele”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, ca răspuns la acest demers.
Adevăratul scop al Washingtonului, a spus purtătorul de cuvânt al MAE chinez, “este să priveze China de dreptul său de a se dezvolta, urmărind, în mod egoist, supremația SUA în detrimentul altora”.
“Este o coerciție economică flagrantă și hărțuire tehnologică, un act care încalcă grav principiile economiei de piață și ale concurenței loiale, subminează ordinea economică și comercială internațională, destabilizează lanțurile industriale și de aprovizionare la nivel mondial și afectează interesele, atât ale Chinei și ale SUA, cât și ale comunității de afaceri pe plan mondial”, a continuat reprezentantul diplomației chineze.
Un angajat al agenției germane de achiziții militare a fost arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei
Procuratura din Germania a arestat un oficial din cadrul agenției de achiziții militare, suspectat că a transmis informații secrete Rusiei, relatează Reuters, miercuri.
Suspectul, identificat doar ca Thomas H., a abordat de mai multe ori, din proprie inițiativă, consulatul rus din Bonn și ambasada rusă din Berlin, începând din mai, și s-a oferit să coopereze cu acestea.
Cu una din aceste ocazii, el a transmis informații obținute de la locul său de muncă, pentru a fi transferate serviciului rus de informații externe, afirmă procurorii.
Bărbatul a fost arestat la Koblenz, unde se află sediul agenției de achiziții din vestul Germaniei. Anchetatorii au efectuat percheziții la domiciliul său și la biroul unde lucra. O instanță a decis miercuri arestarea lui preventivă.
Un purtător de cuvânt al ministerului apărării de la Berlin a refuzat să comenteze incidentul.
Uniunea Europeană va debloca 400 de milioane de euro pentru a ajuta Slovenia, devastată de inundații istorice
Uniunea Europeană va debloca 400 milioane de euro pentru a ajuta Slovenia, devastată de inundații istorice legate de încălzirea climatică, a anunțat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează AFP.
“Vom acorda acces la 400 milioane de euro” din fondul de solidaritate, “100 de milioane de anul acesta și 300 de milioane anul viitor”, a precizat Von der Leyen într-o întâlnire cu presa, după o vizită în zonele sinistrate.
Slovenia va putea solicita de asemenea 2,7 miliarde de euro din fondul european “Next Generation” și reorienta 3,3 miliarde de euro din fondul de coeziune, deja programate până în 2027, a adăugat șefa executivului european.
Zeci de mii de case au fost inundate și mii de familii disperate se întreabă cum vor supraviețui în săptămânile și lunile care vin, a spus la rândul său premierul sloven Robert Golob, care anterior a calificat recentele inundațiile drept “cea mai gravă catastrofă naturală” de la independența din 1991.
Două treimi din țara alpină, cu 2 milioane de locuitori, au fost lovite, săptămâna trecută, de inundații soldate cu șase morți. Operațiunile de curățare continuă cu ajutorul a opt țări europene, iar guvernul sloven estimează că pagubele s-ar putea ridica la mai multe miliarde de euro.
“Schimbarea climatică a jucat, fără îndoială, un rol în această catastrofă naturală”, a mai spus Ursula von der Leyen, în timp ce premierul sloven a atenționat că “alte situații de acest tip se vor produce foarte probabil în viitor și trebuie să ne pregătim”. (Grupaj Agerpres)
Aselenizarea sondei Luna-25 va fi filmată pentru ca cercetătorii să analizeze structura terenului și a solului lunar
Misiunea selenară Luna-25 a Rusiei, care urmează să fie lansată în noaptea de joi spre vineri, va filma aselenizarea sondei pentru a le permite oamenilor de știință să studieze terenul și structura solului pe baza mișcărilor regolitului, a anunțat Universitatea de Geodezie și Cartografie din Moscova (MIIGAiK), transmite agenția Xinhua.
“În timpul misiunii Luna-25, intenționăm să înregistrăm întregul proces de aselenizare, cu camere panoramice, care ne vor permite să creăm un model al terenului locului de aselenizare. Sperăm, de asemenea, să obținem imagini cu momentul aselenizării Luna-25, care ne va arăta cum se comportă regolitul și praful lunar în timpul aselenizării”, a precizat MIIGAiK.
Imaginile le vor permite geofizicienilor și geologilor să studieze în detaliu proprietățile regolitului, rezistența solului și alte caracteristici esențiale ale structurii Lunii.
Datele obținute vor permite aselenizări mai precise în viitor și vor contribui la o mai bună planificare a sarcinilor utile experimentale trimise pe Lună, a adăugat MIIGAiK.
Misiunea Luna-25, prima sondă selenară rusă după mai bine de patru decenii, va fi lansată vineri, la 2.11 ora Moscovei (23:11 GMT, joi), cu o rachetă Soiuz-2.1b, de la cosmodromul Vostochny, situat în Regiunea Amur din Orientul Îndepărtat Rus, potrivit media locale.
Agenția spațială rusă Roscosmos a anunțat, într-un comunicat transmis luni, că sonda Luna-25 va aseleniza lângă Polul Sud al Lunii, “pe teren dificil”.
Călătoria sondei se preconizează că va dura între `patru zile și jumătate și cinci zile și jumătate”, potrivit Roscosmos.
Odată ajunsă pe Lună, sonda Luna-25, care cântărește aproape 800 de kilograme, va avea ca misiune principală, timp de cel puțin un an, “prelevarea și analizarea solului și efectuarea de cercetări științifice pe termen lung”, a indicat agenția spațială rusă. (AGERPRES)
