Un inginer horticol pensionar, Rozalia Jani, îngrijește în Cetatea din Târgu Mureș o grădină cu plante medicinale și aromatice după modelul celor care existau cândva în jurul fostei mănăstiri franciscane, atestată documentar în 1332, care exista în zona actualei Biserici Reformate din cetate.
Pentru a reda din atmosfera monahală din acea perioadă, în Cetatea Târgu Mureș a fost înființată o grădină cu plante medicinale și aromatice, între care se regăsește inclusiv isopul, cunoscută drept “iarba sfântă” din Biblie, o plantă destul de rară în țara noastră. În grădina de lângă Biserica Reformată din Cetate, îngrijită cu multă migală de Rozalia Jani, mai regăsim lavandă, salvie rusească, măghiran, cimbrișor, lemnul Maicii Domnului, pălăria soarelui, armurariu, lămâiță, mentă, salvie, gălbenele, trandafirii pietrelor sau urechelniță, dar și ceapă de tuns, mărar, busuioc sau cimbru.
Rozalia Jani are 65 de ani și de mai mulți ani se ocupă cu pasiune de grădina Cetății, iar atunci când consideră potrivit și necesar completează paleta de culori și de arome a micii grădini.
Dacă înainte de a se pensiona grădina Cetății intra oarecum în atribuțiile de serviciu, pe lângă multe alte obiective, de trei ani, de când este pensionară, aceasta a devenit locul pe care îl îngrijește zilnic, locul în care își petrece mare parte din zi, răsplata ei fiind frumusețea florilor și încântarea celor care îi admiră munca.
“Am avut tangență cu curtea cetății încă din anul 2006, instituția la care lucram a făcut proiectul de reamenajare a construcțiilor. Eu, ca profesionist, am lucrat la refacerea spațiului verde din curtea cetății. Atunci s-a născut ideea de a crea această mică grădină cu plante aromatice și medicinale care creează atmosfera de odinioară a unei grădini din curtea unei mănăstiri care chiar a existat. Se vede în acest loc amprenta fostei mănăstiri. Deci această mică grădină are rolul de a aduce aminte de grădina anterioară, de grădina fostei mănăstiri. Pe lângă reconstituirea atmosferei de odinioară, grădina oferă o frumusețe aparte, începând din primăvară până în toamnă florile înfloresc treptat și împodobesc cetatea, iar mirosul se simte peste tot”, a declarat Rozalia Jani.
Inginerul horticol spune că lavanda era printre cele mai folosite plante în mănăstiri și că aceasta își păstrează și acum, peste veacuri, rolul principal în curtea mănăstirilor.
“Lavanda provine din curtea mănăstirilor din Franța, de acolo a fost adusă în țara noastră. A trecut momentan de înflorire, așa că am tuns tufele și așteptăm a doua înflorire către toamnă. Înflorirea de toamnă nu este chiar așa de spectaculoasă cum a fost cea de vară, dar va fi interesant pentru că în toamnă lavandele sunt mai interesante. Când a fost reînființată grădina de plante medicinale și aromatice a trebuit să căutăm în mai multe locuri pentru a aduce o paletă cât mai largă de flori aromatice și medicinale. Apoi, pe parcursul anilor, unele plante s-au uscat, așa că au fost înlocuite, dar cele mai multe sunt perene. Dacă nu se întâmplă nimic deosebit, ele rezistă mulți ani, se înmulțesc prin sămânță și anual se reînnoiesc. Momentan aici sunt 18 soiuri de plante medicinale, dar și plante aromatice. Aceste superbe flori mov-albăstrui sunt salvie rusească, din care avem două soiuri, unul mai înalt și unul cu o singură tulpină, mai mică, care are alt tip de frunze și flori. Avem oregano ca plantă aromatică, cimbru, mărar, busuioc ca plante de care se pot folosi ca și condimente. Dar avem și o plantă deosebită, isopul - o plantă veche care și în Biblie apare în descrieri. Este o plantă medicinală, dezinfectantă, curăță sufletul, organismul, are efect de curățire și are flori deosebit de frumoase. Un albastru deosebit”, ne-a explicat Rozalia Jani.
Bucuria ei legată de isop este că a reușit recent să procure o nouă plantă.
“Lângă isop avem silimarina, din care se face medicamentul pentru ficat, deja a trecut, a înflorit, avea floare mov și frunze marmorate interesante, cu țepi. Abia am reușit să păstrez o singură plantă, fiindcă melcilor le plăcea foarte mult în perioada foarte ploioasă. Au venit și au mâncat-o! Priviți aici cum arată ceapa de tuns, aceasta iarăși este o plantă pentru condimente”, ne-a prezentat Rozalia Jani grădina cetății.
Directorul Centrului de Cultură și Artă Târgu Mureș, Florentina Vary, afirmă că în trecut toate fortificațiile medievale aveau o grădină, în primul rând pentru că era foarte practic, fiind la îndemână toate condimentele și leacurile, dar și în caz de necesitate.
“Orice fortificație care se respecta avea o grădină în interior. În cazul nostru e vorba de grădina unei mănăstiri care se afla în interiorul unei fortificații. Acolo este și fântâna, pentru că, evident, în caz de asediu era extrem de important să ai resurse de apă și de mâncare. Fără acestea o fortificație nu poate să existe. De aceea, atunci când s-au făcut planurile de renovare ale Cetății, s-a păstrat grădina în această locație. Practic este vechea curte a mănăstirii, pentru că mănăstirea franciscană se extindea oarecum în dreptunghi, deci venea de la biserica actuală, aici era hipocaustul, ceea ce se vede în dreapta noastră era zona medievală de încălzire prin pardoseală. Se făcea foc și printr-o serie de canale mergea căldura. Era extrem de ineficient și de periculos, ca dovadă că mănăstirea a ars la un moment dat. Cred că atunci au schimbat și au trecut la sobele de teracotă cum le cunoaștem noi astăzi. Dar revenind la grădină, la grădina noastră care este absolut spectaculoasă, aceasta o datorăm doamnei inginer Jani Rozalia, care cu foarte, foarte multă dăruire și suflet se ocupă de grădina cetății. De la an la an putem vedea o schimbare în ceea ce privește grădina și în tot perimetrul curții cetății. Aici este practic nestemata noastră, grădina cu flori și plante aromatice”, a declarat Florentina Vary.
Ea a precizat că grădina găzduiește plante care și pe vremuri au reprezentat un sprijin, atât în bucătărie, cât și în farmacia verde a călugărilor, pentru că ei erau cei care întrețineau aceste grădini de verdețuri, de plante aromatice.
“Pe mai departe, vom investi în a rearanja acest spațiu. Se opresc vizitatorii mereu și e un colț puțin mai intim al cetății. Cine ajunge aici, rămâne un pic să simtă aromele și energia, pentru că e așa o energie bună. Mănăstirea și biserica momentan nu s-au păstrat. Zidurile pe care le vedeți aici sunt vestigii ale fostei mănăstiri, dar e o zonă extrem de plăcută și e vizitată de mulți turiști și localnici”, a arătat Florentina Vary.
Actuala cetate din Târgu Mureș a fost construită pe locul unei alte fortificații, ridicată în secolul al XV-lea, care a fost distrusă în 1601, în urma invaziei conduse de generalul Giorgio Basta. (Agerpres)
