Miercuri, pe aleea care înconjoară Lacul Uursu din Sovata a avut loc o conferință de presă susținută de directorul general al Ensana Sovata, Fulop-Nagy Janos, și de dr. Peter Hantz, biofizician și scafandru - cercetător. Cei doi au prezentat publicului și o expoziție unicat în România despre viața din adâncuri a Lacului Ursu din Sovata, cel mai mare lac helioterm din lume, care are cea mai mare concentrație salină de pe planetă. Totodată, dr. Peter Hantz, cercetător asociat al Universității Eötvös Loránd, Departamentul de Chimie Organică, din Ungaria, a abordat și problema pierderii salinității. În opinia sa, Lacul Ursu se confruntă cu o “scufundare” a apei dense în salinitate de la 1,5 m adâncime, cât era în urmă cu câțiva zeci de ani, la 2,5 m în prezent. Cercetătorul a venit și cu o serie de soluții care, spune el, ar trebui studiate de o comisie interdisciplinară pentru a constata dacă, într-adevăr, rezolvarea propusă de el este cea optimă.
Foto sus: Dr. Peter Hantz
Stratul de apă sărată se deplasează în jos
“Foarte mulți cercetători au măsurat concentrația de sare deasupra și dedesubtul stratului de halumină, stratul în care crește brusc concentrația de sare. Ipoteza mea și cercetările mele au arătat că acest strat de halumină se deplasează în jos. Acest aspect se datorează apelor dulci de la suprafața lacului. Acest aspect este și motivul pentru care heliotermia descrește ușor. Dacă stratul de halumină este la o adâncime mai mică, așa cum a fost la începutul secolului trecut, fenomenul de heliotermie este foarte tare, dar dacă ajunge sub 3 metri este slab”, a declarat presei dr. Hantz. “Eu aș propune ca prima dată să se facă mai multe cercetări. O diagnoză completă a lacului. După aceea să se introducă un strat de apă foarte, foarte sărată peste stratul de halumină, un strat cu o grosime de un metru. Acest strat de apă cu sare concentrată ar conține aproximativ 10.000 de tone de sare. Aceasta ar înălța stratul de halumină de la aproximativ 2,7 metri la 1,7 metri”, a mai declarat cercetătorul.
Câtă sare s-a pierdut într-o sută de ani?
Întrebat de jurnaliștii prezenți la conferința de presă despre sarea pierdută de Lacul Ursu, dr. Hantz a spus că “dat fiind faptul că la începutul secolului trecut stratul de halumină era la aproximativ un metru și jumătate, iar acum este la 2,7 metri, iar sub stratul de halumină este apă cu sare concentrată de 300 de grame pe litru, lacul având o suprafață de 40.000 de metri pătrați, s-au pierdut (în cca.120 de ani - n.r.) aproximativ 10.000 de tone de sare. Aceasta nu este o cantitate foarte mare dacă ne gândim că Mina Praid produce această cantitate în 10 zile.
Care ar fi costurile întineririi lacului și cine ar trebui să aleagă soluția?
“Cercetările necesare ar presupune cel puțin 1-2 ani de studii, iar după aceea, această întinerire s-ar putea face aproximativ pe durata unui an și costurile ar fi undeva între 1 și 2 milioane de euro. Cantitatea de sare ar costa între 500.000 și 1.000.000 de euro, iar restul ar fi pentru lucrările specifice de dizolvare și de introducere a apei sărate”, a spus biologul răspunzând la o întrebare despre costurile unei astfel de intervenții. El a spus care ar trebui să fie, în opinia sa, echipa de cercetători care să genereze soluția optimă: “Eu acum am sesizat această situație publicului și domnului director. Comisia mixtă de cercetare ar trebui să conțină un geofizician, limnolog, microbiolog, hidrolog, mai mulți ingineri și ar trebui să participe și cei care au de a face cu exploatarea Lacului Ursu”.
Directorul Ensana susține că situația nu este atât de gravă
Directorul Ensana Sovata, Fulop-Nagy Janos, susține că datele relevate de măsurătorile care se fac permanent în Lacul Ursu prin stația instalată acolo arată că lacul nu pierde salinitate. “Lacul are aport de sare exact cât îi trebuie chiar dacă un singur pârâiaș alimentează lacul cu apă sărată și două pârâiașe alimentează stratul protector cu apă dulce. Din cauza faptului că apa sărată este mai densă, aceasta tinde spre profunzime. Apa sărată care intră în lac merge în profunzime și se așează peste acel strat de halumină de care amintea dr Hantz. Heliotermia depinde de doi factori: existența unui strat de apă dulce la suprafață și expunerea la razele soarleui. Anul acesta, de exemplu, a fost mai ploios, au fost mai puține zile de expunere la soare”, a declarat directorul Ensana Sovata. “Ideea pe care a lansat-o dl Hantz este o idee nouă. Dacă soluția este bună este lesne de realizat”, a conchis Fulop-Nagy Janos.
Numărul mare de turiști și de construcții noi dăunează echilibrului ecologic al stațiunii
“Noi, astăzi, vorbim despre niște presupuneri pe care le va cerceta o comisie multidiscilinară: trebuie sau nu trebuie să intervenim. Dacă trebuie, ce măsuri se iau. Părerea mea este că nu e nicio problemă”, a transmis presei Fulop-Nagy Janos. El a ținut să sublinieze însă faptul că numărul mare de turiști și de construcții noi dăunează mediului înconjurător. “Din ce în ce mai mulți scăldători vin, din ce în ce mai multe spații de cazare sunt în stațiune care dăunează echilibrului ecologic al acesteia. Și nu mă gândesc neapărat la lac. Mă gândesc la împrejurimi, la potecile care sunt în pădure, la aerul din stațiune, la sistemul de alimentare cu apă, la cel de canalizare”. (D.B.)
Dragoș Bardoși
